Vot decisiv pentru Guvernul Bolojan: astăzi parlamentarii se pronunță asupra moțiunii de cenzură, într-o procedură secretă, cu bile, care va stabili dacă Executivul își încheie mandatul sau merge mai departe.
Zi decisivă: vot pe moțiunea de cenzură
În plen, formațiunile urmăresc atent prezența și consemnează numele fiecărui ales care intră în sală. Potrivit procedurii, apelul se face alfabetic, iar atmosfera este una tensionată, dat fiind miza politică majoră.
Miniștrii care dețin și mandate parlamentare, la fel ca mai mulți aleși ai PNL, au anunțat formula: „prezent, nu votez”. În aceeași notă s-au poziționat și unii membri USR, transmiteau surse din sală, în timp ce reprezentanții Opoziției și ai PSD au bifat prezența și s-au îndreptat spre urne.
A început votul pe moțiunea de cenzură, desfășurat în condițiile prevăzute de regulament. Soarta Cabinetului condus de Ilie Bolojan se decide chiar în aceste momente, cu toate privirile ațintite asupra rezultatului.
Discursul premierului în plen. Șeful Guvernului a luat cuvântul înaintea exprimării opțiunilor parlamentarilor, susținând că documentul depus de opoziție conține afirmații incorecte și ignoră contextul bugetar și economic din ultimele luni.
„Am ascultat această moțiune care face vobire despre societăți comerciale, despre cum s-a guvernat și despre o metaforă care deranjează. Ea are o fractură logică mai ales din partea celor de la PSD. Dacă e adevărată moțiunea, unde ați fost până acum? Nu ați fost în Guvern? dacă nu e adevărată, mie mi-ar fi ruține să semnez așa ceva. Acum 10 luni am venit într-o situație dificilă să fac ce trebuie, nu ce e popular, ci ce e necesar. România venea din 2024 cu cel mai mare deficit. Nu eu l-am produs, l-am găsit și nu-l puteam ascunde. Am ajuns aici pentru că Guvernele anterioare au ignorat reformele.”
„Unii dintre cei care semnează moțiunea știu ce au lăsat, că au fost la guvernare. Dar PSD nu a vrut să-și asume funcția de premier, au calculat că vor avea doar avantajele guvernării. Am ales să fac ce era urgent și necesar pentru țară, cu toate dificultățile, cu toate problemele care au fost în 10 luni am făcut câteva lucruri și trebuie să le mulâumesc tuturor miniștrilor cu care am colaborat, pentru că e un rezultat de echipă. Am redus deficitul la 7,9% din PIB, am recâștigat încrederea piețelor. Am promis ordine în finanțe și asta am făcut. Pentru prima dată șefii de la Vamă și ANAF nu au mai fost numiți politic. Investițiile anul acesta sunt 165 de miliarde. Sigur, o parte importantă sunt fonduri europene, dar sunt 8% din PIB. Am renegociat PNRR, nu a fost o treabă ușoară.”
„Am adoptat reforma pensiilor magistraților. Toți o cereau dar nici un guvern nu s-a legat de acest subiect, iar când coborai la briefing să prezinți subiectul coborai singur, că inițiatorii nu voiau.”
„Am venit cu reducerea de 10% în administrație, am făcut-o cu mare greutate, cu frâna de mână trasă. Comisia Europeană ne-a validat această traiectorie. Dobânzile au început să scadă. A venit războiul din Golf și moțiunea. Moțiunea e mincinoasă, cinică și artificială. Se bazează pe date care nu sunt reale și pare că a fost scrisă de oameni care parcă nu au fost la guvernare. E cinică, pentru că nu ține cont de contextul dificil.”
„Au fost 3 faze: în prima fază, în primele luni, PSD a ales să joace rolul opoziției în interiorul Guvernului. E neplăcut să fii la ședința de coaliție, să plece pe surse ce nu s-a discutat și seara să vezi la tv că nu e valabil ce s-a stabilit dimineață, sperând că unii vor rămâne cu decontul măsurilor, vom identifica un vinovat, iar alții vor scăpa de nota de plată, ca să recupereze electoratul pierdut. Dar nu au reușit, pentru că electoratul a fost pierdut în 2024 când nu a fost respectat și când guvernele din care și noi am făcut parte am promis ce nu putem face. În toată această perioadă am răbdat, m-am făcut că nu aud, considerând că pentru țară merită să pierzi, să suporți.”
„Apoi am început să lucrăm la reduceera cheltuielilor statului și am generat supîărarea baronilor locali care nu au mai putut folosi bugetului stat ca pe o pușculiță. Unii au mentalitate că dacă la județe sunt jupâni așa trebuie să fie și la nivel de țară. Așa a fost până acum, dar n-a mai mers.”
„La Electrocentrale Craiova a primit împrumut de la stat pentru că a pierdut fondurile europene în 2024. În 2025, CJ Dolj nu termină aeroportul, ce să faci, trebuie ajutat aeroportul, 50 milioane HG din fondul de rezervă. În următorul an, când din nou trebuia să dăm zeci de milioane nu a mai mers și asta a generat supărare.”
Premierul a susținut, așadar, că demersul opoziției ar fi „mincinos, cinic și artificial”, indicând în același timp ținte de reformă în zona administrației și a finanțelor publice pe care le revendică drept rezultate ale mandatului său.
Precedente istorice după 1989
Contextul votului de astăzi este întărit de puținele situații, dar extrem de semnificative, în care moțiunile de cenzură au dus la căderea guvernelor. După 1989, doar șase cabinete au fost demise în acest fel, din peste 50 de moțiuni depuse.
Primul caz a venit în 2009, când Guvernul condus de Emil Boc a fost demis – un moment considerat atunci fără precedent. A urmat, în 2012, demiterea Executivului lui Mihai Răzvan Ungureanu, al cărui mandat a fost printre cele mai scurte din ultimii ani.
În 2017, scena politică a fost zguduită de moțiunea împotriva lui Sorin Grindeanu, inițiată chiar din interiorul majorității de guvernare. Doi ani mai târziu, în 2019, a căzut Guvernul Vioricăi Dăncilă.
Seria a continuat în 2020 cu demiterea Guvernului Ludovic Orban, iar în 2021 moțiunea împotriva lui Florin Cîțu a stabilit un record de 281 de voturi favorabile demiterii.
Prin urmare, istoria recentă arată că un astfel de demers reușește rar, dar atunci când trece produce schimbări politice majore, generând negocieri accelerate pentru conturarea unui nou Executiv.
În prezent, grupurile parlamentare își ajustează strategiile în funcție de prezență și disciplină de vot, în timp ce procedura continuă în plen conform regulilor: vot secret, cu bile, apel nominal și consemnarea prezenței fiecărui ales.