Procurorul Claudiu Sandu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a reacționat dur după numirile făcute de președintele Nicușor Dan la vârful marilor parchete, susținând că procedura invocată public drept una deschisă și competitivă nu a fost, în realitate, percepută astfel în sistem. Reacția sa a venit după ce șeful statului a anunțat că a semnat decretele pentru numirea noilor conduceri la Parchetul General, DNA și DIICOT.
Într-o postare publică, Claudiu Sandu a spus că nu contestă dreptul constituțional al președintelui de a lua o asemenea decizie, însă afirmă că a fost surprins de felul în care a fost prezentată procedura. Potrivit acestuia, explicația potrivit căreia procurorii nu s-ar fi înscris într-o competiție liberă nu stă în picioare, pentru că mulți știau din start că decizia urma să fie una eminamente politică.
Sandu a susținut că i-a transmis chiar la Cotroceni, în cadrul consultărilor, că o competiție reală ar fi presupus și un semnal public clar din partea președintelui, astfel încât cei interesați să capete încredere că au cu adevărat o șansă. În lipsa unui asemenea mesaj, spune el, ideea unei selecții autentice a rămas doar la nivel declarativ. Din acest motiv, membrul CSM pune sub semnul întrebării întreaga prezentare a procedurii și afirmă că este greu de crezut că a existat o competiție reală:
„Acum spune că procurorii au refuzat să se înscrie la o competiție liberă. Oare este vreun om normal la cap care să creadă că a fost o competiție?”
Procurorul a criticat și declarațiile făcute de Nicușor Dan despre informațiile apărute în spațiul public privind justiția, dar care, în opinia președintelui, nu ar fi fost dublate de probe suficiente. Claudiu Sandu s-a întrebat public ce anume este considerat probă în astfel de situații și a invocat cazuri sensibile din sistem, despre care afirmă că arată costurile uriașe plătite de magistrați care au încercat să expună nereguli sau să meargă împotriva unor interese protejate.
În mesajul său, Sandu a mai afirmat că membrii CSM și-au făcut datoria în etapa de evaluare a candidaților și că au analizat dosarele cu toată responsabilitatea, însă a lăsat să se înțeleagă că rolul lor a contat prea puțin în raport cu decizia finală. Concluzia sa a fost una extrem de tranșantă: numirile nu ar fi fost rezultatul unei selecții meritocratice, ci al unei opțiuni exclusiv politice:
„Pentru cei care mai credeați că România este un stat de drept, astăzi aveți o probă contrară. În realitate există o singură putere. Puterea politică.”
În final, procurorul a extins critica dincolo de acest episod punctual și a vorbit despre o problemă mai amplă a raportului dintre puterea politică și sistemul judiciar. El a susținut că, în realitate, politicienii rămân rareori expuși consecințelor propriilor decizii, în timp ce magistrații care au curajul să atingă zone sensibile ajung adesea să suporte costurile. Mesajul său a fost încheiat într-o notă amară, dar lucidă, sugerând că aceasta este realitatea pe care sistemul o arată astăzi fără prea multe măști.