Postul Paștelui este cel mai mare și mai greu post din an, iar specialiștii avertizează că poate deveni și periculos. Un fel principal poate avea peste 11 E-uri și zeci de grame de sare și zahăr. Ce spun nutriționiștii
InfoCons vine cu un raport îngrijorător în ceea ce privește unele alimente extrem de des consumate, mai ales în post. Paștele se apropie, astfel că a început deja Postul Mare. Specialiștii au analizat etichetele și au constatat că zeci de E-uri și aditivi se ascund în niște produse ce par sănătoase la prima vedere. Ce date s-au strâns și ce spun nutriționiștii.
Masa din Postul Paștelui, o bombă cu E-uri
Postul Paștelui din 2026 a început luni, pe 23 februarie, și se termină pe data de 11 aprilie, următoare zi fiind Învierea Domnului. Timp de șapte săptămâni, credincioșii evită produsele de origine animală, așa că fac tot posibilul să-l țină. Studiile realizate de InfoCons arată că cele mai banale alimente, consumate în special în perioada postului, pot reprezenta un real pericol pentru organism.
Românii care aleg o gustare de post alcătuită din pâine, pastă vegetală, margarină, halva, suc tip ceai, lapte de soia și tofu vor consuma, de fapt, peste 50 de E-uri. O simplă pâine poate avea până la 8 E-uri, pasta vegetală până la 15 E-uri, margarina până la 6 E-uri, halvaua undeva la 3 E-uri, sucul de tip ceai poate avea până la 8 E-uri, laptele de soia până la 5 E-uri și tofu până la 2 E-uri. De asemenea, cantitățile de sare și zaharuri depășesc limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Într-o gustare alcătuită din alimentele menționate se pot găsi până la 9,21 grame de sare, iar OMS recomandă consumarea a unei cantități de 5 grame de sare pe zi. De asemenea, în aceleași alimente de pot găsi până la 37,7 grame de zahăr, iar OMS recomandă 25 de grame pe zi. Astfel, un fel principal ajunge să aibă cu până la 11 aditivi alimentari/E-uri, 15,31 grame de zaharuri și 11,46 grame de sare, arată raportul InfoCons.
Nici ciorbele preparate la restaurante nu sunt, neapărat, mai sănătoase și mai „curate” când vine vorba de ingrediente. O ciorbă de legume poate conține până la 9 aditivi alimentari/E-uri, până la 3,47 grame de zaharuri și până la 7,76 grame de sare.
Care sunt cele mai frecvente E-uri găsite în alimentele de post
Raportul InfoCons arată că a analizat eticheta a 41 de produse de tip pâine ce se regăsesc pe rafturile magazinelor din țară. Astfel, s-a constatat că 78.05% din produse au în compoziție E-uri. În același timp, 19.51% din produse au în compoziție 1 aditiv alimentar, iar 2.44% din produse conțin 8 E-uri. Aditivii care se regăsesc cel mai frecvent sunt: acid sorbic (E200), propionat de calciu (E282) și acid ascorbic (E300).
„Pâinea noastră cea de toate zilele a ajuns astăzi să nu mai conțină doar făină, drojdie și apă, ci și tot felul de substanțe aproape imposibil de citit, alături de o cantitate considerabilă de zahăr. Așadar, gândiți-vă bine când cumpărați o pâine pentru că s-ar putea să ajungem să facem un sandviș cu doar 2 felii de pâine, deoarece conțin tot ce ne trebuie sau tot ce nu ne trebuie, fără a mai adăuga ceva. Noi am citit eticheta pentru tine, însă va trebui să o citești și tu”, a declarat Sorin Mierlea, președintele InfoCons.
Când vine vorba de pasta vegetală tartinabilă, InfoCons a analizat 60 de tipuri de produse de acest fel. 70 % din produse au în compoziție cel puțin un aditiv alimentar. 35.71 % dintre produsele tip pasta vegetală tartinabilă au în compoziție aditivul alimentar E452 (dipolifosfati de sodiu si potasiu). Printre altele, se mai găsesc și E300 (acid ascorbic), E301 (ascorbat de sodiu), E451 (trifosfat de sodiu), E450 (difosfați), E120 (carmin) și E621 (monoglutamat de sodiu).
Pentru a evita produsele de origine animală, credincioșii aleg laptele de soia. potrivit raportului, s-au identificat până la 5 aditivi alimentari într-un singur produs, printre care fosfati (E341), caragenan (E407), guma gellan (E418), guma carruba (E410) sau dioxid de siliciu (E551). Și produsele de tip tofu au fost analizate. InfoCons arată că 26.66 % din produse au în compoziție 2 E-uri, iar printre aditivi se regăsesc, cel mai des, clorura de calciu (E509), acid citric (E330), sulfat de calciu (E516) și clorura de magneziu (E511).
O ciorbă de legume, aparent inofensivă, poate avea cantități uriașe de sare și zahăr. Astfel, potrivit raportului InfoCons, cantitatea de sare raportată la 100 de grame de ciorbă poate ajunge și până la 7,76 grame, iar de zahăr la 3,47 grame. Specialiștii avertizează că la o porție de 400 grame cantitatea de sare poate ajunge până la 31.04 grame și până la 13.88 grame de zahăr.
De asemenea, numărul aditivilor alimentari variază între 0 și 9. Aditivii întâlniți frecvent sunt: iodura de potasiu (E917) și ferocianura de potasiu (E536) – prezente în sarea iodată , monoglutamat de sodiu (E621) , inozinat disodic (E631) , guanilat disodic (E627) și acid glutamic (E620) , regăsite pe etichete sub denumirea de „extract de drojdie”.
Cât de periculoase sunt E-urile de fapt?
FANATIK l-a contactat pe cunoscutul nutriționist Cristian Margarit, care ne-a explicat cât de periculoase sunt, de fapt, E-urile. Acesta a subliniat faptul că, substanțele aprobate de Uniunea Europeană, în cantități potrivite, nu reprezintă un pericol pentru organismul uman. De asemenea, a menționat faptul că unele „pică testul timpului”, testele arătând că pot fi nesănătoase.
„În mod aparent paradoxal, E-urile sunt, de fapt, substanțele considerate, cel puțin la momentul autorizării, suficient de sigure pentru consumul uman, în anumite limite de cantități și frecvență. Deci, în mod principial, E-urile (aditivii alimentari aprobați în Uniunea Europeană) nu ar trebui să cauzeze probleme de sănătate.
Totuși, unele pică testul timpului, dovedindu-se prin studii științifice, experimente și observații că nu sunt sănătoase, fiind astfel interzise ulterior. În timpul acestui proces de evaluare, pe măsură ce se adună dovezi, ele sunt permise în continuare. Chiar dacă unele au denumiri ciudate sau pe care bunica nu știa să le citească, vitamina C are număr E, la fel acidul citric sau curcuminoidele (din turmeric). Totuși, cele mai multe dintre ele sunt de sinteză chimică și nu au echivalent direct în natură (nu sunt conținute în alimentele obișnuite)”, ne-a declarat nutriționistul Cristian Mărgărit.
De asemenea, specialistul precizează că este extrem de important să citim eticheta produselor, acesta fiind primul lucru pe care trebuie să-l facem atunci când vrem sa achiziționăm un produs. Mai mult decât atât, trebuie să fim atenți la ingrediente, precum zaharuri, uleiuri și aditivi.
„Ca pentru orice alt produs pe care îl cumpărăm, citirea etichetei este primul pas și cel mai important. Astfel aflăm toate ingredientele (listate în ordinea cantității prezente în produs). Trebuie să fim atenți la conținutul de zahăr adăugat, uleiuri vegetale ultraprocesate, făină albă, aditivi de sinteză, cu potențial periculos. De menționat că unele ingrediente se pot ascunde sub denumiri alternative, menite să nu atragă atenția sau să inducă în eroare (de exemplu “extracte de condimente”)”, a mai adăugat Cristian Mărgărit.
Ce înseamnă, pentru un organism, un aport de peste 10 grame de sare
Așa cum era precizat și în raportul InfoCons, OMS recomandă un consumarea a unei cantități de 5 grame de sare pe zi, însă ce se întâmplă în cazul în care depășim cu mult recomandarea. Nutriționistul Cristian Mărgărit a menționat că este un pericol pentru sănătate să depășim această doză. Apar efecte negative atât pe termen lung, cât și pe termen scurt.
„Pentru omul obișnuit, un aport de 10 grame de sare într-o zi reprezintă un real pericol pentru sănătate, fiind o cantitate de 3-4 ori mai mare decât cea necesară. Pe termen scurt se poate nota retenția de apă, deshidratarea, mucoase uscate iar pe termen lung probleme renale și cardiovasculare (ale vaselor de sânge, inclusiv hipertensiune și ateroscleroză) prin mecanisme complexe. Există însă și situații când un aport crescut de sare este necesar, de exemplu la sportivi, vara sau după saună”, a mai punctat specialistul, pentru FANATIK.
Cele mai frecvente greșeli alimentare din timpul postului
Cunoscutul nutriționist ne-a vorbit și despre cele mai frecvente greșeli alimentare pe care românii le fac în Postul Paștelui și care le pot face mai mult rău decât bine. Cristian Mărgărit a amintit de consumul excesiv zahăr și prăjeli. De asemenea, oamenii au un aport extrem de scăzut de proteină în această perioadă.
„Greșelile cele mai frecvente în timpul postului sunt, pe de o parte, consumul excesiv de calorii goale provenite din zahăr (dulciuri, băuturi “răcoritoare”), făinoase (patiserie, pâine) și uleiuri vegetale (inclusiv prăjeli). Pe de altă parte aportul insuficient de proteine reprezintă o eroare foarte comună, fiind mai dificil de a-l asigura doar din alimente de origine vegetală”, a explicat specialistul.
Reset metabolic sau dezechilibru?
Perioada postului este considerată de unele persoane ca fiind un reset metabolic, în care fac o pauză de la unele alimente. Cu toate acestea, nutriționistul atrage atenția și susține că cele mai multe persoane țin un post nesănătos, ceea ce poate crea un dezechilibru. Astfel, Cristian Mărgărit ne explică și ce înseamnă o masă de post echilibrată.
„Din punctul meu de vedere, observând peste 25 de ani persoane care țin post, înclin să-l declar mai degrabă un pericol pentru sănătate decât o purificare, detoxifiere sau un “reset metabolic”. Cele mai multe persoane țin post nesănătos, ieșind din el cu o stare degradată, chiar dacă, aparent, se pot simți mai bine sau pot slăbi un oarecare număr de kilograme.
Masa de post “echilibrată” diferă de la persoană la persoană, în funcție de situația concretă. Dar, în general, ea ar trebui să conțină minim 25-30 grame de proteine, din leguminoase de tip fasole, mazăre, linte, năut și nuci/semințe, carbohidrați “lenți”, rădăcinoase, cereale, grăsimi sănătoase și fibre”, a mai punctat specialistul pentru FANATIK.