Încă un criminal în serie, în pragul eliberării după ce a fost condamnat pe viață. Avertismentul criminaliștilor

Un condamnat inițial la închisoare pe viață, se apropie de eliberare. Experții avertizează asupra riscului recidivei

SPECIAL FANATIK

Unul dintre cei mai notorii criminali români, se apropie de eliberare. Sursa foto: Colaj FANATIK

Va ieși un criminal în serie din închisoare după condamnarea pe viață? Un cunoscut deținut pentru multiple crime comise între 1992 și 2000, se apropie de eliberare, iar criminologii trag semnale de alarmă cu privire la riscul recidivei. Cum poate fi gestionat cazul unuia dintre cei mai notorii infractori din România?

Ce fapte și antecedente îl transformă pe un individ într-unul dintre cei mai notorii infractori?

Sütő Ferenc, inițial condamnat la închisoare pe viață, se apropie de eliberare. Tribunalul Bihor i-a acceptat cererea de aplicare a vechilor prevederi legale. Potrivit acestora, pedeapsa putea fi redusă la 25 de ani pentru deținuții care au împlinit 60 de ani. Decizia nu este definitivă.

Condamnatul a reușit să convingă instanța să-l judece după vechiul Cod Penal, potrivit căreia persoanele care execută o pedeapsă pe viață beneficiază de comutarea condamnării în 25 de ani de închisoare, după ce au împlinit 60 de ani. Dacă ar fi fost judecat după noul Cod Penal, înlocuirea pedepsei nu s-ar mai fi făcut automat. Actuala legislație prevede creșterea limitei de vârstă de la 60 la 65 de ani. După împlinirea acestei vârste, condamnații trebuie să se adreseze instanței care decid dacă persoana condamnată merită ca pedeapsa să fie comutată în 30 de ani de închisoare (nu 25 de ani, cum era în vechiul Cod Penal).

Originar din Satu Mare, Sütő Ferenc are un istoric infracțional bogat. Prima crimă a comis-o în 1992, ucigându-și fostul angajator. Trei ani mai târziu, a omorât un bătrân din Sălaj, motivul fiind furtul. Ulterior, și-a întocmit o „listă neagră” cu 17 persoane, inclusiv consăteni, polițiști și rude, pe care le-a atacat sistematic.

În 2000, și-a ucis cel mai bun prieten, suspectat de trădare, un vecin care îl reclamaseră la Poliție și a incendiat magazinul unei femei pe care o considera vinovată. În total, bărbatul a ucis patru persoane.

În penitenciar, comportamentul său a continuat să ridice probleme, fiind sancționat de mai multe ori pentru intimidarea colegilor de celulă și pentru trimiterea de mesaje de amenințare rudelor acestora.

Se poate reabilita un deținut care a fost catalogat ca fiind un criminal în serie?

FANATIK a consultat doi criminaliști renumiți din România care au comentat posibilitatea readaptării lui Sütő Ferenc și riscul recidivei în cazul acestuia. Tudorel Butoi atrage atenția că, în ciuda pedepsei și detenției, caracteristicile sale psihologice fac reabilitarea puțin probabilă. În timp ce Liviu Chesnoiu vine cu o viziune pe care o vom detalia mai jos.

„Șanse mari de recidivă. Șanse mari de încremenire în ceea ce privește evoluția. Lucrurile se vor reactiva în funcție de împrejurările specifice, situațiilor în care va fi pus.

Închisoarea și pedeapsa asta despre care vorbim nu este o garanție să ei s-au vindecat”, a declarat criminalistul Tudorel Butoi, pentru FANATIK.

Cum pedepsește România persoanele care comit crime multiple

Potrivit Codului Penal actualizat în 2025, infracțiunile de omor intenționat (Art. 188) se pedepsesc cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau cu detențiune pe viață. În cazul în care fapta este comisă de o persoană care a mai săvârșit infracțiuni similare, instanța poate aplica o pedeapsă mai severă, inclusiv detențiunea pe viață.

Începând cu 1 ianuarie 2024, prin Legea nr. 217/2023 și Legea nr. 424/2023, au fost aduse modificări semnificative Codului Penal, inclusiv în ceea ce privește vârsta consimțământului sexual și pedepsele pentru infracțiunile comise asupra minorilor.

Recidiva și agravarea pedepsei

Reîncălcarea legii este reglementată de Art. 41 din Codul Penal, care prevede că, în cazul în care o persoană condamnă definitiv pentru o infracțiune comite o nouă infracțiune cu intenție, pedeapsa pentru noua infracțiune poate fi majorată.

De asemenea, dacă noua infracțiune este comisă după executarea pedepsei anterioare, limitele speciale ale pedepsei pentru noua infracțiune se majorează cu jumătate.

Cum afectează trăsăturile psihologice riscul de reîntoarcerea la infracțiune?

În continuare, Butoi explică mecanismele psihologice care fac reintegrarea lui Sütő Ferenc extrem de dificilă. De asemenea, subliniază riscul ridicat de recădere în comportament criminal.

Povestea se leagă de bio-constituționalitatea sa de tip impulsiv, agresiv, fără autocontrol. La toate acestea pune un asterisc, ca în matematică, și adaugă funcția de imprevizibilitate.

Dacă le are pe acestea toate, plus comportamentul lui imposibil de prevăzut, îți rezultă posibilitatea de a comite din nou infracțiuni foarte grave. Cu atât mai mult cu cât se demonstrează intenția de agresivitate și în închisoare. Afară, nu mai vorbim”, a mai punctat expertul în criminologie.

Câți ucigași au acționat de-a lungul anilor în țara noastră

Am căutat să vedem dacă există statistici oficiale cu privire la numărul exact al criminalilor în serie din România. Se pare că acesta nu este centralizat și rămâne necunoscut.

Totuși, potrivit unor surse, cel puțin 28 de criminali sau grupuri de criminali în serie au fost identificați, comițând crime cu sânge rece, motivate de lăcomie, dorințe sexuale sau tulburări psihice.

Printre cei mai notorii se numără Ion Sârca, supranumit „Omul care aduce Moartea”, care a ucis 20 de oameni între 1942 și 1960. Apoi cazul Eugen Grigore, condamnat pentru 24 de crime în 1970 și Gheorghe Dincă, cunoscut drept „Monstrul din Caracal”, implicat în două crime în 2019.

Poate tratamentul medical să prevină recidiva indivizilor periculoși?

Perspectiva lui Liviu Chesnoiu diferă de cea a lui Tudorel Butoi, oferind o abordare mai nuanțată asupra reabilitării și riscului de recidivă în cazul criminalilor în serie. Chesnoiu subliniază că diagnosticarea și tratamentul medical pot juca un rol important în gestionarea comportamentelor violente.

„În cariera mea am întâlnit foarte multe situații de genul acesta când au fost prinși indivizi, hai să le zicem așa, criminali în serie, în sensul că au comis mai multe crime. Acești indivizi care comit foarte multe crime, nu doar una așa accidental, trebuiesc diagnosticați.

Dacă s-a pus un diagnostic, atunci trebuie să ia un tratament medicamentos. Pentru această furie e pe undeva datorată unor cauze psihice. Nu că îl enervează cineva din jur și el nu poate să gestioneze o astfel de situație. Acești indivizi au probleme psihice. Poate au răni din copilărie care nu se vindecă ușor. Poate a fost abuzat, a fost violentat, a fost agresat și devine dintr-un abuzat abuzator”, a dezvăluit colonel criminolog, Liviu Chesnoiu, pentru FANATIK.

Cum s-a produs crima în serie de la Peretu și ce antecedente are autorul?

În județul Teleorman, în comuna Peretu, a avut loc o crimă în serie în august 2025, când Florin Oneață, cunoscut sub porecla „Bufică”, a ucis două rude și a rănit grav o a treia persoană. Atacul a fost comis cu un topor, iar victimele au fost expuse pe drum, iar autorul a sunat la 112 pentru a se preda.

Oneață fusese eliberat condiționat în ianuarie 2025, după ce ispășise o pedeapsă de 20 de ani pentru omor. După comiterea crimei, a fost reținut și este cercetat pentru triplu omor.

Cât de mare este riscul reîncălcării legii pentru delincvenții cu antecedente violente

Un exemplu recent arată că revenirea în societate după detenție nu este întotdeauna fără riscuri. Criminalistul Liviu Chesnoiu explică modul în care unii indivizi cu un trecut violent continuă să reprezinte un pericol chiar și după ani de închisoare.

„De cele mai multe ori acești indivizi, care acolo au un statut de viețaș, sunt niște oameni care își permit și în închisoare să amenințe în dreapta și în stânga. Asta pentru că toți ceilalți simt o teamă, până și gardienii. Se poartă așa, mai cu mănuși, cu un astfel de indiviz, că nu știi ce poate să facă.

În 25 de ani poate că omul acesta și-a pierdut proprietăți, nu mai are familie, nimeni nu îl mai agreează și s-au îndepărtat de el. Așa s-a întâmplat cu cazul de la Peretu, când și a executat mătușa, unchiul și un văr. Cu oamenii aceștia nu știi cum să te porți. Dacă nu a fost tratat, ei periodic au crizele astea. Răbufnesc și devin foarte violenți. Aceștia nu pot fi contrazici, nu poți să te cerți cu ei pentru că nu ai cu cine să vorbești. Oamenii aceștia când se îmbată devin și mai fioroși, devin și mai răi”, a precizat criminalistul Chesnoiu.

Top criminali în serie în România

În România, de-a lungul timpului, au existat mai mulți criminali în serie care au șocat opinia publică prin cruzimea faptelor lor. Iată un top al celor mai notorii cazuri recente sau cu evoluții semnificative.

Criminalul în serie din Ialomița. Un bărbat aflat în arest preventiv pentru două crime comise în 2024 a trimis o scrisoare primarului din Ograda, Ialomița, în care mărturisea o a treia crimă comisă cu două decenii în urmă. Autoritățile au deschis o anchetă pentru a verifica această mărturisire și pentru a identifica detaliile legate de vechea faptă.

Emil Gânj, un bărbat din județul Mureș, este în continuare căutat de autorități pentru mai multe crime comise în ultimii ani. Ancheta a scos la iveală faptul că trei polițiști au fost cercetați pentru neîndeplinirea atribuțiilor în legătură cu dispariția sa.

Grigore Bota, cunoscut drept „Brancardierul morții”, a fost eliberat recent din Penitenciarul Baia Mare, după aproape 24 de ani de detenție. Acesta fusese condamnat pentru uciderea a șapte persoane fără adăpost, pe care le violase înainte de a le ucide.

Marius Csampar, unul dintre cei mai cunoscuți criminali în serie din România, a fost eliberat condiționat după 22 de ani de închisoare. El fusese condamnat pentru mai multe crime comise în anii 1990, iar eliberarea sa a stârnit discuții în rândul publicului și al autorităților.

Cum poate fi reintegrat în societate un criminal cu trecut violent?

Pentru a evidenția dificultățile reintegrării criminalilor cu un trecut violent, Chesnoiu atrage atenția asupra lipsei de suport și supraveghere post-detenție.

„Dacă am face o analiză a acestori indivizi, dacă am afla cauza furiei lor, n-am mai avea surpriza, când ies în libertate, să înceapă să comită astfel de nenorociri. Plus, dacă ar există un ofițer de probațiune, un ofițer care tot timpul să-l monitorizeze, să încerce să-l integreze, să-l angajeze, să intre în societate.

Dar noi îi marginalizăm pe acești individi. Nimeni nu-l primește, nimeni nu are grijă de ei. De aceea, ei intră răi, dar ies de multe ori și mai răi. Sunt răniți de faptul că nimeni nu le mai dă o șansă. Nimeni nu se ocupă de sufletul lor”, a mai subliniat colonelul criminolog, pentru FANATIK.

Cum poate fi asigurată reintegrarea sigură a infractorilor recidiviști?

În finalul discuției au fost reamintite și riscurile și condițiile reintegrării criminalilor cu trecut violent. Chesnoiu subliniază că eliberarea este posibilă doar cu supraveghere strictă și respectarea tratamentului medical.

„Deci, cred că unii pot fi eliberați, dar în condițiile amintite mai sus. Și, adaug, că cineva ar trebui să răspundă cu capul că acest individ își ia tratamentul medicamentul în fiecare zi, că altfel nu o să-l ia. Și nu o să recunoască că are probleme psihice”, a încheiat Liviu Chesnoiu.