Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a respins luni o lege prin care urma să fie extins sprijinul pentru refugiații ucraineni aflați în țară.
Documentul prevedea prelungirea până în martie 2026 a statutului de protecție temporară și includea măsuri legate de alocații pentru copii, acces la locuri de muncă, permise de ședere, tratament medical și finanțarea serviciilor de comunicații Starlink. Nawrocki a declarat că ajutoarele trebuie să fie acordate doar celor care muncesc.
„Nu mă voi răzgândi și cred că (acest ajutor) ar trebui să se limiteze doar la ucrainenii care sunt hotărâți să lucreze în Polonia”, a spus șeful statului.
Se schimbă politica față de refugiați
De la începutul războiului declanșat de Rusia în 2022, aproape un milion de ucraineni – majoritatea femei și copii – s-au stabilit în Polonia. În această perioadă, țara a fost una dintre principalele rute de sprijin pentru Kiev, atât pentru refugiați, cât și pentru transportul ajutoarelor occidentale. Noua abordare a președintelui Nawrocki marchează o schimbare față de perioada anterioară. La preluarea mandatului, acesta a promis că va fi „un președinte activ” care va „stimula” guvernul prin inițiative legislative.
Documentul prevedea prelungirea până în martie 2026 a statutului de protecție temporară și includea măsuri legate de alocații pentru copii, acces la locuri de muncă, permise de ședere, tratament medical și finanțarea serviciilor de comunicații Starlink. Nawrocki a declarat că ajutoarele trebuie să fie acordate doar celor care muncesc.
„Nu mă voi răzgândi și cred că (acest ajutor) ar trebui să se limiteze doar la ucrainenii care sunt hotărâți să lucreze în Polonia”, a spus șeful statului.
Se schimbă politica față de refugiați
De la începutul războiului declanșat de Rusia în 2022, aproape un milion de ucraineni – majoritatea femei și copii – s-au stabilit în Polonia. În această perioadă, țara a fost una dintre principalele rute de sprijin pentru Kiev, atât pentru refugiați, cât și pentru transportul ajutoarelor occidentale. Noua abordare a președintelui Nawrocki marchează o schimbare față de perioada anterioară. La preluarea mandatului, acesta a promis că va fi „un președinte activ” care va „stimula” guvernul prin inițiative legislative.
„Nu vrem să fim o provincie a Uniunii Europene”, a afirmat el într-un miting electoral.
În campania care l-a adus la victoria din 1 iunie, Nawrocki a promis reducerea beneficiilor sociale. În aceeași linie, a spus că ucrainenii care nu lucrează nu ar trebui să aibă dreptul la tratament medical gratuit.
„Acest lucru ne pune într-o situație în care cetățenii polonezi, în propria lor țară, sunt tratați mai puțin bine decât oaspeții noștri ucraineni”, a mai declarat.
Prim-ministrul Donald Tusk, cunoscut ca susținător al Ucrainei, a criticat decizia, iar reacțiile au venit și din partea guvernului.
„Nu putem pedepsi oamenii pentru că își pierd locul de muncă – în special nu copiii nevinovați. Acesta este ABC-ul decenței umane”, a scris pe X Agnieszka Dziemianowicz-Bak, ministrul Muncii.
Ministrul polonez pentru afaceri digitale, Krzysztof Gawkowski, a atras atenția că, prin veto-ul lui Nawrocki, se blochează și finanțarea pentru serviciile Starlink, folosite de armata ucraineană. El a explicat că după 30 septembrie nu va mai exista nici bază legală, nici bani pentru continuarea contractului.
„Nu mă pot gândi la un cadou mai bun pentru trupele lui [președintele rus Vladimir] Putin decât să izoleze Ucraina de internet”, a scris Gawkowski pe X, acuzându-l pe Nawrocki că ajută Rusia și lovește în populația ucraineană.
Polonia plătește anual aproximativ 50 de milioane de dolari pentru furnizarea serviciului Starlink, companie deținută de Elon Musk.
Rețeaua Starlink, care are peste 2.000 de sateliți pe orbită și mii de terminale la sol, a fost activată în Ucraina la sfârșitul lunii februarie 2022, imediat după invazia pe scară largă a Rusiei. Sistemul s-a dovedit esențial atât pe front, cât și în refacerea infrastructurii energetice și de comunicații distruse de bombardamente.
Pe plan politic, Karol Nawrocki a avut o poziție oscilantă față de Ucraina. Într-o discuție telefonică purtată pe 31 iulie cu președintele Volodimir Zelenski, el a promis:
„Sprijinul neclintit al Poloniei pentru Ucraina în fața invaziei Rusiei”, declarând că „nicio altă națiune nu înțelege mai bine această amenințare decât Polonia”.
Zelenski i-a mulțumit atunci, afirmând:
„Polonia rămâne un partener de încredere și aliat”.
Totuși, Nawrocki s-a opus aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și NATO „în acest moment”, o poziție pe care Tusk a numit-o „echivalentă cu trădarea”.
Cu sloganul „Polonia întâi, polonezii întâi”, președintele a criticat sprijinul acordat refugiaților și a reproșat Kievului lipsa de recunoștință. El a readus în discuție și masacrul din Volhynia (1943–1945), când mii de polonezi au fost uciși de naționaliști ucraineni.
„Vocea poporului care cere o schimbare a abordării Ucrainei față de problemele istorice nerezolvate”, a spus Nawrocki.
Președintele mizează pe o cooperare strânsă cu Ungaria și Viktor Orbán, în cadrul Grupului de la Vișegrad. De asemenea, întreține legături directe cu SUA. Pe 2 mai 2025, a fost primit la Casa Albă de Donald Trump, care l-a felicitat pentru victoria electorala.
Campania sa electorală a primit sprijin și din partea liderului AUR, George Simion, candidat la președinția României. Acesta a participat la mitinguri în Polonia, unde a vorbit despre valori comune și opoziția față de „neo-marxiști” și „Green Deal”. Prezența lui Simion a stârnit critici în rândul politicienilor proeuropeni, care au asociat-o cu influențe pro-ruse, acuzații respinse de ambii.