Problema principală este dezechilibrul tot mai mare dintre cei care contribuie la sistem și cei care primesc pensie. În prezent, România are aproximativ cinci milioane de pensionari și peste șapte milioane de angajați, însă acest raport se poate schimba rapid în următorii ani.
Valul cel mai mare va veni din partea generației cunoscute drept „decrețeii”, adică persoanele născute la finalul anilor ’60 și începutul anilor ’70. Această generație numeroasă va ajunge treptat la vârsta pensionării, iar sistemul va trebui să susțină mult mai mulți beneficiari.
În același timp, populația activă scade. Emigrația, natalitatea redusă și participarea slabă a tinerilor pe piața muncii contribuie la subțierea bazei de contribuții. Cu alte cuvinte, vor fi tot mai puțini angajați care să susțină tot mai mulți pensionari.
Specialiștii avertizează că, fără reforme suplimentare, sistemul public de pensii va deveni tot mai greu de finanțat. Deficitul ar putea crește, iar statul ar putea fi nevoit să se împrumute mai mult pentru a acoperi plata pensiilor.
Una dintre cele mai îngrijorătoare proiecții vizează nivelul pensiei raportat la ultimul salariu. În prezent, prima pensie reprezintă aproximativ 46% din ultimul venit, însă în scenariile pe termen lung acest raport ar putea coborî spre 24% până în 2070.
Asta nu înseamnă că pensiile actuale se vor înjumătăți imediat, ci că viitoarele generații de pensionari riscă să primească pensii mult mai mici în raport cu salariile avute în timpul vieții active. De aici vine avertismentul privind o posibilă „înjumătățire” a veniturilor la bătrânețe.
În ultimii ani, autoritățile au încercat să introducă reforme, precum recalcularea pe bază de puncte, indexări automate și apropierea vârstei de pensionare între femei și bărbați. Totuși, ritmul schimbărilor demografice pare mai rapid decât capacitatea statului de a ajusta sistemul.
Un alt factor important este numărul mare de români care lucrează în străinătate. Aceștia nu contribuie constant la sistemul public din România, ceea ce reduce veniturile colectate intern și adâncește presiunea pe buget.
Experții descriu situația drept o „bombă cu ceas”, pentru că efectele cele mai dure ar urma să se vadă în următorii ani, odată cu pensionarea masivă a generațiilor numeroase.
Pentru a evita un dezechilibru major, România are nevoie de măsuri clare: creșterea numărului de angajați, stimularea natalității, reducerea muncii la negru, atragerea românilor plecați în diaspora și dezvoltarea sistemelor complementare de economisire pentru bătrânețe.
Avertismentul este serios: dacă nu se iau măsuri la timp, viitorii pensionari ar putea ajunge să primească venituri mult mai mici decât se așteaptă, iar presiunea pe bugetul public ar putea deveni una dintre cele mai mari probleme sociale ale României.