Mesajul transmis de instanța supremă este ferm: tăierile și redistribuirile pun presiune pe independența justiției, iar instituția ia în calcul o acțiune în instanță împotriva Guvernului.
În centrul discuției se află atât cifrele din proiectul bugetar, cât și un amendament parlamentar care mută fonduri din bugetul propriu al ÎCCJ către autorități locale cu datorii din proiecte finanțate prin PNRR. Potrivit datelor prezentate, pentru 2026 ÎCCJ are prevăzute credite de angajament de 5,02 miliarde lei și credite bugetare de 4,99 miliarde lei, valori care vin la pachet cu creșteri procentuale față de execuția preliminată pe 2025. Însă, concomitent, un miliard de lei este redirecționat către 30 de primării implicate în proiecte PNRR, aspect ce a inflamat spiritele la vârful sistemului judiciar.
Ce prevăd cifrele și cum s-a ajuns la tensiuni
Proiectul de buget pentru 2026 indică o majorare față de anul anterior: +49,95% la credite de angajament și +49,16% la credite bugetare. Cu toate acestea, ÎCCJ susține că imaginea de ansamblu este alterată de o decizie politică de redistribuire: printr-un amendament votat în comisiile de Buget-Finanțe, susținut de PSD, PNL, USR și UDMR, 1 miliard de lei este transferat din bugetul instanței către 30 de primării cu restanțe la proiecte finanțate prin PNRR. Înalta Curte consideră că această mutare afectează capacitatea instituției de a-și onora obligațiile exigibile.
În plan instituțional, ÎCCJ interpretează această reconfigurare ca pe un semnal repetat, nu ca pe un episod izolat. Mesajul central este că stabilitatea financiară a puterii judecătorești nu poate depinde de ajustări succesive pe parcursul dezbaterii bugetare. De aici și tonul neobișnuit de tranșant pentru o instanță care, în mod tradițional, își exprimă rezervele în termeni tehnici.
Reacția ÎCCJ: posibil proces împotriva Guvernului
Înalta Curte a ieșit cu un avertisment direct: dacă alocările rămân la nivelul rezultat după amendamente, se va apela la calea judiciară pentru a obține fondurile necesare. În formulările transmise public, instanța subliniază principiile statului de drept și abaterile pe care le vede în această construcție bugetară.
„Legea nu este opțională.”
„Această evoluție nu este una izolată. Ea reflectă o practică ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept.”
ÎCCJ anunță că, în lipsa corecțiilor, va sesiza instanța competentă pentru a obliga Guvernul „să asigure sumele în vederea executării obligațiilor exigibile”. În interpretarea Curții, vorbim de drepturi bugetare certe, care trebuie finanțate integral, indiferent de presiunile apărute în alte zone ale administrației publice.
Dincolo de disputa juridică, rămâne un fundal financiar cu mize majore: pe de o parte, majorările consemnate în proiectul de buget; pe de altă parte, scăderea efectivă resimțită prin transferul de 1 miliard de lei către administrațiile locale cu restanțe PNRR. Această combinație alimentează percepția ÎCCJ că prioritățile puterilor executivă și legislativă pun în pericol funcționarea corectă a justiției atunci când apar concurențe între nevoi bugetare.
Dezbaterile vor continua în Parlament și în spațiul public, într-un context în care instanța supremă insistă că resursele trebuie alocate în așa fel încât hotărârile judecătorești să fie executate la timp, iar cerințele unui stat de drept funcțional să nu fie negociate de la un capitol bugetar la altul.