Marilu, singura fiică a lui Răzvan Lucescu, și-a construit o viață discretă, departe de expunerea publică pe care o presupune numele uneia dintre cele mai cunoscute familii din fotbalul românesc. La 34 de ani, Maria Luiza, așa cum se numește în acte, este căsătorită, are trei copii și trăiește o poveste de viață așezată, în care familia ocupă locul cel mai important.
După ce a studiat în Elveția și a locuit o perioadă în Africa de Sud, Marilu s-a întors în România alături de soțul ei, Luis Escobedo D’Anglés. Cei doi s-au cunoscut în Africa de Sud, după ce ea și-a încheiat studiile de master la Rotterdam, iar de atunci au rămas împreună, construindu-și o familie frumoasă și unită.
Astăzi locuiesc în București și au împreună trei copii. Cel mai mare dintre ei, Lucio, are șapte ani și joacă la juniorii Rapidului, fiind văzut de mulți drept singurul din noua generație a familiei care ar putea continua tradiția fotbalistică. Pe lângă el, Marilu și Luis mai au două fetițe, iar viața lor se învârte în jurul familiei, al educației și al valorilor pe care aleg să le transmită mai departe.
Spre deosebire de fratele ei, Matei, care a ales zona afacerilor, Marilu a preferat întotdeauna discreția. Este preocupată de familie, se implică în acțiuni caritabile și cântă într-un cor bisericesc, activități care o definesc și care îi oferă echilibru. În plus, păstrează o legătură foarte apropiată cu bunica sa, Neli Lucescu, relație care a rămas una profundă și specială de-a lungul anilor.
Soțul ei, Luis Escobedo D’Anglés, este profesor universitar și cercetător, cu o activitate academică importantă. Originar din Trujillo, unul dintre cele mai importante orașe din Peru, el și-a construit cariera în jurul unor teme sensibile și actuale, precum identitatea, migrația, discriminarea și rasismul. După ce a fost lector universitar în Mexic, și-a continuat activitatea ca profesor și cercetător în Africa de Sud.
Luis este implicat activ în studierea și combaterea discriminării rasiale, un fenomen pe care l-a analizat îndelung și din perspectivă personală. Munca sa academică urmărește să înțeleagă modul în care diferitele forme de identitate, migrație și excludere socială se intersectează, iar această preocupare l-a făcut cunoscut și respectat în mediul universitar. De asemenea, este coeditor al unui volum dedicat experiențelor migranților confruntați cu etichetarea și marginalizarea în Africa de Sud post-apartheid.
În familia Lucescu, pasiunea pentru fotbal pare să meargă mai departe mai ales prin micul Lucio. Mircea Lucescu povestea în trecut că a încercat să îl îndrume și pe Matei, fiul lui Răzvan, spre fotbal, însă acesta a ales în cele din urmă un alt drum. Ambițios și atras de alte pasiuni, Matei s-a îndepărtat de teren, iar acum cel care pare să ducă mai departe tradiția este strănepotul lui „Il Luce”.
Dincolo de toate acestea, familia lui Răzvan Lucescu se remarcă și prin reușitele fiecărui membru. Soția antrenorului, Ana Maria Lucescu, a avut și ea un motiv important de mândrie la finalul anului 2025, după ce volumul tradus de ea, „Câteva nopți și încă una”, semnat de scriitorul grec Isidoros Zourgos, a fost desemnat Cartea anului de către clubul de carte „Cuibul Visurilor”.
Poate cel mai interesant detaliu rămâne, însă, la final: deși provine dintr-o familie în care fotbalul a însemnat aproape totul, Marilu și-a ales un drum complet diferit. A preferat o viață discretă, dedicată copiilor, familiei și valorilor personale, alături de un soț implicat în lupta împotriva discriminării și în cercetarea unor teme importante pentru lumea de astăzi.