Avertisment important din partea șefului Armatei Române, Vlad Gheorghiță: populația trebuie să-și crească nivelul de pregătire atât pentru urgențe civile, cât și pentru eventualitatea susținerii unui efort de război. Mesajul, transmis public, vizează întărirea capacității de reacție a societății și consolidarea rezilienței la nivel național.
Contextul și mesajul transmis
Afirmațiile au fost făcute la HQ MNC–SE, în Sibiu, unde Vlad Gheorghiță a vorbit alături de ofițeri aliați despre necesitatea extinderii programelor de instruire pentru civili și militari. Potrivit acestuia, cadrul legal privind pregătirea populației pentru apărare a fost recent actualizat, ceea ce deschide posibilitatea unor serii dedicate celor care doresc să urmeze o formare de bază.
„Începând din acest an, avem o modificare a legii pregătirii populației pentru apărare. Acum două săptămâni președintele a promulgat această modificare. Tot din acest an, ne propunem să aducem tineri în MAPN, pe bază de voluntariat, care să fie pregătiți pentru specializare de bază militară. O să continuăm aceste programe, în funcție de resursele bugetare. Ne propunem să pregătim circa 1000-2000 de militari.”
În viziunea sa, fluxul de candidați va veni pe bază de voluntariat, iar formarea inițială va urmări capabilități de specializare de bază militară. Dimensiunea programelor va fi calibrată la resursele disponibile, cu posibile ajustări pe parcurs, pe măsură ce structurile de instruire își măresc capacitatea.
Planurile de instruire și obiectivele de reziliență
Șeful Armatei a indicat că, pe termen apropiat, instruirea ar putea fi organizată în mai multe etape, astfel încât să existe o acoperire mai bună pe tot parcursul anului, în concordanță cu posibilitățile logistice și financiare.
„Cel mai probabil, în anii următori vom avea două la trei serii de pregătire pe an. Capacitatea armatei de pregătire a acestui tip de militari este între 2.000 și 10.000 de militari pe an.”
Acest ritm ar permite creșterea graduală a numărului de persoane instruite, cu obiectivul de a construi o bază mai largă de cetățeni capabili să intervină în situații-limită. Demersul este integrat într-o strategie de consolidare a rezilienței naționale, care include atât pregătirea pentru cutremure, incendii sau alte dezastre, cât și pentru scenarii ce necesită sprijinul direct al structurilor de apărare.
Când aducem în discuţie reziliența națională trebuie să luăm în calcul multe aspecte. Trebuie să avem o populație pregătită pentru diferite situații de criză, şi aici mă refer la incendii, cutremure și așa mai departe. Trebuie să avem o populație pregătită și pentru a susține un efort de război. Avem în plan foarte multe programe de pregătire în acest sens împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență”, a declarat șeful Armatei Române.
Cooperarea cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență este esențială în această arhitectură de pregătire, deoarece aduce împreună experiența intervențiilor civile și exigențele instruirii militare. În practică, accentul ar urma să cadă pe abilități precum acordarea primului ajutor, cunoașterea protocoalelor de evacuare, reacția la situații de criză și deprinderi de bază pentru sprijinul structurilor de apărare.
Participarea va rămâne voluntară, iar autoritățile iau în calcul extinderea treptată a capacității centrelor de instruire, pentru a putea integra anual între câteva mii și până la zeci de mii de participanți, în funcție de resurse. În paralel, comunicarea publică privind drepturile și obligațiile cursanților va însoți fiecare etapă, astfel încât cei interesați să cunoască clar pașii de înscriere și conținutul formării.
Pe măsură ce noile serii vor fi deschise, MApN are în vedere monitorizarea atentă a rezultatelor și adaptarea modulelor de pregătire, cu sprijinul structurilor specializate. Ritmul și anvergura rămân dependente de resursele bugetare și de capacitatea logistică, elemente pe care instituția le va ajusta în funcție de evoluțiile din teren.