Ce urmează în conflictul Israel-Iran. Cinci aspecte imediate de urmărit: cum va riposta Teheranul și ce urmărește, de fapt, Netanyahu

Președintele Nicușor Dan a transmis marți, într-o conferință de presă susținută la Chișinău, alături de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, că există șansa ca numele viitorului prim-ministru să fie făcut public chiar în această săptămână. A adăugat însă, cu onestitate, că nu promite nimic – discuțiile sunt încă în desfășurare și lucrurile sunt mai complicate decât par.

Afirmația sa vine la doar o zi după negocierile tensionate de la Palatul Cotroceni, care s-au încheiat fără o decizie clară. Atmosfera a fost rezervată, iar partidele nu au reușit să ajungă la un consens privind cine ar trebui să preia frâiele guvernului într-un moment atât de delicat pentru țară.

Funcția de premier, o responsabilitate greu de asumat

Cu sinceritate, președintele a explicat că nici Ilie Bolojan – unul dintre numele cel mai des vehiculate în ultimele zile – și nici Partidul Social Democrat nu doresc, în acest moment, să își asume funcția de prim-ministru. O poziție-cheie, dar care vine cu o presiune uriașă, mai ales în contextul economic actual.

„Desemnarea premierului este o posibilitate, nu o promisiune. Nu avem un blocaj, ci o discuție tehnică despre măsuri și priorități guvernamentale”, a spus Nicușor Dan, dând de înțeles că timpul nu este irosit, ci folosit pentru a construi o direcție clară și coerentă.

Bugetul, între austeritate și echilibru

Între timp, echipele tehnice ale partidelor s-au întâlnit constant pentru a lucra la ceea ce contează cel mai mult pentru oameni: găsirea unor soluții concrete pentru reducerea deficitului bugetar. Potrivit președintelui, au fost identificate între 60 și 80 de măsuri, fiecare analizată atent pentru impactul pe care îl poate avea asupra economiei și vieții de zi cu zi.

Printre cele mai importante propuneri se numără:

• tăierea cheltuielilor publice considerate neesențiale;
• comasarea unor instituții de stat pentru a elimina suprapunerile inutile;
• amânarea proiectelor mari de investiții până în 2026, pentru a elibera presiunea asupra bugetului.

Președintele a simțit nevoia să lămurească și subiectul mult discutat al creșterii taxelor. A ținut să precizeze că discuțiile despre fiscalitate au apărut mai târziu în proces, deși în spațiul public păreau a fi în prim-plan.

„Subiectul fiscal a fost adus prematur în atenția opiniei publice. Prioritatea rămâne reducerea risipei bugetare”, a declarat Nicușor Dan, accentuând ideea că trebuie mai întâi să ne uităm cu atenție la cum cheltuim, înainte de a cere mai mult de la contribuabili.

Un guvern care se construiește cu pași mici

Cu doar câteva zile în urmă, președintele estima că România ar putea avea un nou guvern în aproximativ zece zile. Luni era termenul vizat pentru conturarea unui prim program de guvernare. Însă, dincolo de intenții, lipsa unui acord privind funcția de premier și diferențele de viziune asupra pachetului economic au încetinit acest calendar.

„Suntem încă în faza de discuții. Există bunăvoință din partea liderilor politici, dar este esențial să avem o variantă coerentă de măsuri înainte de desemnarea premierului”, a transmis șeful statului, cu calm și răbdare, conștient că orice pas grăbit ar putea compromite întregul efort.

România așteaptă un guvern nou, capabil să dea direcție, stabilitate și speranță într-un moment complicat. Dar dincolo de nume și negocieri, realitatea e că fiecare decizie care se ia acum va conta – nu doar pentru prezent, ci și pentru anii ce vin.

Până atunci, tot ce pot face cetățenii este să urmărească cu atenție acest proces și să spere că, dincolo de interesele de partid, va cântări mai mult interesul public. Iar liderii politici vor înțelege că, uneori, curajul înseamnă nu doar să accepți o funcție, ci să-ți asumi responsabilitatea pentru o țară întreagă.