Terenurile agricole, una dintre cele mai importante resurse ale României, ajung tot mai des în proprietatea investitorilor străini. În timp ce alte state europene tratează pământul ca pe un bun strategic și impun reguli stricte, România rămâne una dintre cele mai permisive piețe din acest domeniu.
Creștere rapidă a terenurilor deținute de străini
Interesul pentru terenurile agricole din România este în continuă creștere, chiar și în contextul economic actual. Investitorii străini sunt atrași în special de terenurile fertile și de oportunitățile de profit pe termen lung.
Un exemplu este compania daneză FirstFarms A/S, care își extinde constant activitatea în România și exploatează deja mii de hectare de teren agricol.
În doar patru ani, suprafața de teren deținută de persoane fizice din afara țării a crescut cu aproximativ 33%. Totuși, datele privind terenurile aflate în proprietatea firmelor străine nu sunt publice, ceea ce ridică semne de întrebare privind amploarea reală a fenomenului.
Cifrele oficiale și lipsa de transparență
Potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru, cetățenii străini dețin peste 28.000 de hectare de teren agricol în România. Deși procentul raportat la total este redus (aproximativ 0,27%), tendința este una ascendentă.
În același timp, lipsa informațiilor despre persoanele juridice face dificilă evaluarea exactă a controlului extern asupra terenurilor agricole.
Cum își protejează alte state terenurile
În contrast cu România, mai multe țări europene au adoptat reguli stricte pentru a limita accesul străinilor la terenurile agricole.
- Ungaria consideră terenul agricol „avere națională”, iar legislația interzice practic achizițiile de către străini. Chiar și cetățenii UE trebuie să îndeplinească condiții stricte.
- Polonia permite cumpărarea terenurilor doar în situații speciale, cu aprobări oficiale. Statul are prioritate la achiziție, pentru a proteja fermierii locali.
- Germania și Austria pot bloca tranzacțiile considerate speculative sau care duc la concentrarea excesivă a terenurilor.
- Elveția și Norvegia impun condiții foarte dure sau chiar interdicții aproape totale pentru cumpărarea terenurilor de către străini.
România, una dintre cele mai deschise piețe
După aderarea la Uniunea Europeană și expirarea perioadelor de tranziție, România a permis accesul aproape liber al cetățenilor străini la achiziția de terenuri agricole.
Deși există unele reglementări, precum dreptul de preempțiune sau condiții legate de activitatea agricolă, acestea pot fi ocolite relativ ușor prin intermediul firmelor sau al altor structuri juridice.
Efectele asupra pieței locale
Această deschidere a dus la mai multe consecințe:
- creșterea prețurilor terenurilor peste posibilitățile fermierilor români
- concentrarea suprafețelor agricole în mâinile unor investitori mari
- dificultăți tot mai mari pentru micii agricultori
Concluzie
În timp ce alte state europene își protejează terenurile agricole prin legi stricte, România continuă să trateze această resursă ca pe un bun de piață obișnuit. Evoluția actuală ridică întrebări importante despre viitorul agriculturii și despre modul în care este gestionată una dintre cele mai valoroase resurse ale țării.