Daniela Tobă, fost purtător de cuvânt al MApN și fost șef relații publice la STS, a apelat la instanță deoarece pensia sa militară a fost diminuată. Ea a fost dată în judecată de Elena Lasconi.
Elena Lasconi (54 de ani), primarul din Câmpulung și fostă candidată la alegerile prezidențiale de la finalul anului 2024, a fost audiată la DIICOT, la începutul acestei luni, în scandalul fotografiilor trucate privind presupusa întâlnire dintre Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea, pe care Lasconi le-a publicat pe pagina ei de Facebook înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale din mai 2025. În decembrie 2023, Elena Lasconi a fost acuzată de Daniela Tobă (55 de ani), fost purtător de cuvânt al MApN și fost șef relații publice la STS, că a făcut parte din SRI și că și-a cumpărat un apartament în București cu ajutorul serviciului de informații.
Daniela Tobă a susținut că pensia s-a redus prin aplicarea greșită a cotelor de impozitare suplimentare
Lasconi a dat-o în judecată pe Tobă, iar Tribunalul București i-a dat câștig de cauză pe 27 ianuarie 2026, obligând-o pe Tobă să șteargă mesajul de pe Facebook și să-i plătească lui Lasconi daune morale de 10.000 lei. Tobă a formulat apel pe 23 aprilie 2026, astfel că dosarul va ajunge la Curtea de Apel București. Numele Danielei Tobă apare ca reclamant într-un alt dosar, al cărui obiect este „contestaţie privind alte drepturi de asigurări sociale”, înregistrat pe 28 ianuarie 2025 la Tribunalul București, în timp ce pârât figurează Casa de Pensii Sectorială din cadrul Ministerului Apărării Naționale, iar chemat în garanție este Curtea de Conturi.
În dosarul consultat se arată că Daniela Tobă este pensionar, beneficiind de o pensie militară de stat conform legii 223/2015, începând cu data de 04.05.2007. În prezenta cauză, Daniela Tobă a invocat faptul că, începând cu luna ianuarie 2024, cuantumul pensiei sale a fost redus, prin interpretarea şi aplicarea greşită a cotelor de impozitare suplimentare, potrivit art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial din 20 octombrie 2023.
Daniela Tobă a mai solicitat instanței să anuleze o decizie din 11 septembrie 2023 luată de MApN prin care s-a dispus suspendarea plății pensiei militare de stat acordate, dar și recuperarea sumei de 242.971 lei, reprezentând drepturi de pensie. În dosar se arată că prin Decizia din 19.12.2024, Curtea Constituţională a României a admis excepţia de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi a constatat că aceste dispoziţii sunt neconstituţionale. În dosar se menționează că textul de lege criticat prevede o bază impozabilă a cărei modalitate de calcul este incertă şi insuficient reglementată, ceea ce este contrar prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie în coroborare cu cele ale art. 56 alin. (2) şi ale art. 139 alin. (1) din Legea fundamentală.
S-a specificat că pensiile au o anumită bază de calcul stabilită de legiuitor, ceea ce determină clasificarea acestora în pensii acordate pe baza principiului contributivităţii şi pensii de serviciu, însă, în ceea ce priveşte baza de impozitare a pensiilor de serviciu, aceasta nu poate fi o măsură care să echivaleze cu o diminuare a bazei de calcul al acestora, întrucât se încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie. De asemenea, Curtea Constituţională a reținut că „în cazul pensiilor militare nu există componenta contributivă, iar întregul cuantum al pensiei se plăteşte de la bugetul de stat, ceea ce înseamnă că instituirea impozitului progresiv reglementat de art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal are în vedere această categorie de pensii”.
Impozitul pe pensie se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 10%
Având în vedere faptul că textul de lege face trimitere la cei doi indicatori analizaţi mai sus, nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, Curtea a constatat că şi această modalitate de calcul este neconstituţională, prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie. Instanța a mai adăugat că Curtea reţine şi că introducerea unui impozit progresiv asupra pensiilor de serviciu aflate în plată, coroborată cu un mod de calcul al impozitului care face deosebirea între partea contributivă a pensiei şi partea necontributivă, reprezintă un eveniment viitor şi incert de natură normativă, care afectează negativ un drept dobândit şi care a intrat în sfera patrimonială a persoanei.
De asemenea, orice încercare de reconsiderare a cuantumului veniturilor din pensiile aflate în plată prin impozitarea progresivă şi ascendentă a acestora afectează securitatea juridică în componenta garanţiei de neretroactivitate a legii. În ceea ce priveşte efectele acestei decizii, Curtea Constituţională a stabilit faptul că, sub aspectul efectelor Deciziei din 19.12.2024, repararea prejudiciului patrimonial cauzat beneficiarilor pensiilor de serviciu aflate în plată se va realiza din oficiu, indiferent dacă aceştia au promovat sau nu o acţiune în justiţie, începând cu data introducerii impozitului progresiv în fondul activ al legislaţiei, respectiv începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu luarea în considerare, potrivit legii, a modificării plafonului neimpozabil prevăzut de art. 101 din Codul fiscal.
În acest sens, potrivit dispozițiilor din Codul fiscal, în forma vigoare la data prezentei, „impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil lunar din pensii determinat potrivit art. 100”, iar conform art. 100 alin. (1) din același act normativ, „Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei”. În aceste condiţii, Tribunalul a constatat că este lipsit de relevanţă dacă Casa de Pensii a calculat corect sau nu impozitul progresiv asupra pensiei Danielei Tobă, câtă vreme acesta a fost calculat şi reţinut în temeiul unor dispoziţii legale declarate neconstituţionale, iar efectele neconstituționalității se produc încă de la data introducerii impozitului progresiv în fondul activ al legislației, respectiv de la 1.01.2024.
Casa de Pensii a MApN trebuie să restituie Danielei Tobă sumele reținute
Având în vedere şi prevederile din Constituţie referitoare la efectul general obligatoriu al Deciziilor Curţii Constituţionale, efect ce vizează atât dispozitivul, cât şi considerentele unei astfel de decizii, pentru considerentele anterior expuse, Tribunalul a specificat că va obliga Casa de Pensii să recalculeze impozitul aferent pensiei Danielei Tobă prin aplicarea unei cote unice de 10%, cu respectarea plafonului neimpozabil. Totodată, Tribunalul a menționat că va obliga Casa de Pensii a MApN să restituie Danielei Tobă sumele reţinute suplimentar cu titlul de impozit, începând cu data de 1.01.2024 şi până la data aplicării modalităţii de impozitare conforme cu Decizia Curţii Constituţionale.
În ceea ce privește solicitarea Danielei Tobă, de actualizare a sumelor cu rata indicelui de inflaţie, precum și de obligare a Casei de Pensii a MapN la plata dobânzii legale penalizatoare, aferente sumelor rezultate din recalcularea impozitului, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor din Codul civil, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În lipsa unei convenţii, daunele moratorii pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală aferentă, se arată în dosarul consultat de FANATIK.
În ceea ce priveşte dobânda legală, aceasta este datorată pentru neîndeplinirea obligaţiei băneşti la scadenţă și are funcţie penalizatoare, preluată şi în denumire. Ordonanța este aplicabilă nu pentru a extrage efectul propriu-zis al curgerii dobânzilor, stabilit pe baza prevederilor Codului civil, ci doar pentru a sancţiona modul de calcul al cuantumului acestui accesoriu, ale cărui determinări trebuie să fie conforme legii în vigoare în intervalul pentru care se calculează. În consecință, instanța a arătat că va dispune obligarea pârâtei să achite Danielei Tobă dobânda legală penalizatoare, aferentă diferențelor de impozit acordate prin prezenta hotărâre. Aceste decizii au fost luate de Tribunalul București pe 27 martie 2026. Casa de Pensii Sectorială din cadrul MApN nu a formulat, încă, apel.