Piesa cu care România participă la Eurovision, „Choke Me”, interpretată de Alexandra Căpitănescu, a provocat un val de reacții și controverse pe plan internațional. Melodia a fost criticată dur de unele organizații și comentatori, care susțin că mesajul transmis de versuri ar putea fi perceput drept o banalizare a unei practici periculoase. În acest context, au apărut inclusiv voci care cer descalificarea piesei sau modificarea versurilor înainte de concurs.
Alexandra Căpitănescu, cunoscută publicului și din postura de câștigătoare a concursului Vocea României, reprezintă țara noastră la Eurovision cu o melodie care a atras imediat atenția, nu doar prin intensitatea artistică, ci și prin tema sa controversată. Titlul piesei, tradus literal prin „Sufocă-mă” sau „Strangulează-mă”, a stârnit reacții puternice, mai ales în rândul organizațiilor care activează în zona combaterii violenței sexuale.
Criticii susțin că anumite versuri din melodie, precum „It’s hard to breathe in”, „I want you to choke me” sau „make my lungs explode”, pot fi interpretate ca o glorificare a strangulării sexuale, o practică despre care specialiștii avertizează că poate avea consecințe grave. În opinia acestora, folosirea unor astfel de formule într-o piesă pop destinată unui public foarte larg, inclusiv tinerilor, ridică semne serioase de întrebare.
Mai multe organizații neguvernamentale care luptă împotriva abuzurilor și a violenței sexuale au criticat public alegerea piesei, afirmând că un astfel de mesaj poate contribui la normalizarea unor comportamente periculoase. Potrivit acestora, tema abordată este una prea sensibilă pentru a fi tratată într-o manieră artistică ambiguă, mai ales într-un concurs cu vizibilitate internațională uriașă.
Printre vocile critice s-a numărat și Clare McGlynn, profesor de drept la Universitatea Durham și autoare a unor lucrări despre pornografia extremă și efectele acesteia asupra societății. Ea a susținut că expresia centrală a piesei reflectă o lipsă îngrijorătoare de atenție față de sănătatea și siguranța tinerelor.
În opinia sa, promovarea unei astfel de piese într-un context atât de expus publicului larg poate transmite un semnal greșit și poate contribui la banalizarea unui comportament cu riscuri reale. Mai mult, aceasta a atras atenția asupra faptului că studiile medicale recente indică pericole serioase asociate strangulării sexuale repetate, inclusiv leziuni cerebrale.
Pe fondul acestor reacții, mai mulți fani ai concursului au cerut fie descalificarea piesei, fie schimbarea unor pasaje considerate problematice. În mediul online, dezbaterea a devenit rapid intensă, împărțind publicul între cei care consideră melodia nepotrivită și cei care spun că este vorba doar despre o metaforă artistică interpretată prea literal.
De cealaltă parte, Alexandra Căpitănescu a respins acuzațiile și a explicat că versurile nu trebuie înțelese în sens direct. Artista susține că mesajul piesei este unul profund personal și simbolic, referindu-se la stările de sufocare emoțională, la lupta interioară și la nevoia de eliberare de frici, îndoieli și blocaje.
Potrivit interpretei, „Choke Me” nu este o invitație la violență și nici o glorificare a unei practici periculoase, ci un strigăt de disperare al unei persoane aflate la limită, care încearcă să se regăsească și să se vindece prin iubire de sine și acceptare. În explicația oferită, Alexandra a subliniat că piesa vorbește despre depășirea propriilor bariere și despre curajul de a spune ce simți, fără să mai fii prizonierul traumelor sau temerilor din trecut.
Astfel, controversa din jurul piesei României la Eurovision continuă să provoace discuții aprinse. Pentru unii, melodia trece o linie sensibilă și transmite un mesaj periculos. Pentru alții, este vorba despre un act artistic interpretat greșit, rupt de intenția reală a artistei. Cert este că „Choke Me” a reușit deja să atragă o atenție uriașă, iar dezbaterea legată de sensul și impactul ei pare departe de a se încheia.