Dmitry Nuyanzin, antrenor de fitness și influencer în vârstă de 30 de ani, a murit în somn, în urma unui stop cardiac, după ce a urmat timp de săptămâni un regim alimentar exclusiv din fast food. Tânărul își propusese o transformare radicală: să se îngrașe cu aproximativ 22 kg, apoi să slăbească folosindu-și propriul program, pe care intenționa să îl promoveze public.RECLAMA
Provocarea extremă: un aport de 10.000 de calorii pe zi
Dmitry a intrat într-o provocare personală începută în luna noiembrie, stabilind pentru sine un aport zilnic de circa 10.000 de calorii, în mare parte din produse de tip fast food și alimente bogate în colesterol. Ținta era ca, după acumularea kilogramelor, să demonstreze o scădere accelerată în greutate cu ajutorul metodologiei sale.RECLAMA
„La micul dejun, mănânc o farfurie cu produse de patiserie și jumătate de prăjitură. La prânz, de obicei mănânc 800 de grame [aproape 1 kg] de găluște cu maioneză. În timpul zilei, pot gusta chipsuri, iar la cină, mănânc un burger și două pizza mici, fie la o cafenea, fie livrate”.
În doar o lună, sportivul anunța că adăugase aproape 14 kg. În paralel, a început să se simtă rău și și-a anulat sesiunile cu clienții, spunând prietenilor că urmează să consulte un specialist. La scurt timp, a fost găsit fără viață, decesul fiind atribuit unui stop cardiac.
Explicațiile medicilor privind riscul pentru inimă
După tragedie, specialiști în medicină au explicat că o creștere bruscă în greutate și un aport masiv de alimente ultraprocesate pot împovăra major sistemul cardiovascular. O masă corporală mai mare înseamnă un volum de sânge mai ridicat și o rezistență crescută în circulație, ceea ce obligă inima să muncească peste capacitatea obișnuită.
„Cu cât corpul este mai mare, cu atât inima trebuie să depună mai mult efort pentru a pompa și a circula sângele. Greutatea suplimentară oferă, de asemenea, volum corpului, ceea ce creează o rezistență mai mare pe care inima trebuie să o depășească în timp ce pompează,” au subliniat specialiștii.
Excesul intenționat de calorii, mai ales din produse bogate în grăsimi saturate, sare și zaharuri, poate declanșa dezechilibre rapide: creșteri ale tensiunii arteriale, inflamație, tulburări ale ritmului cardiac și suprasolicitarea organelor interne. Astfel de „diete-șoc” nu reprezintă o metodă sigură de testare a vreunui program de slăbire.
Chiar dacă Dmitry era antrenor, corpul uman reacționează diferit la hiperfagie prelungită. În absența monitorizării clinice și a unor controale medicale, schimbările bruște de greutate pot amplifica riscurile existente sau pot aprinde unele latente, de la tulburări metabolice până la complicații cardiace.
Abordările prudente în transformarea corporală pornesc, de regulă, de la pași treptați: alimentație variată, controlul porțiilor, activitate fizică progresivă și evaluări periodice ale stării de sănătate. Un proces lent poate părea mai puțin spectaculos, dar reduce hazardul pentru inimă și pentru metabolism.
Pentru comparație, necesarul caloric zilnic al unui adult sănătos se situează, în mod obișnuit, în jurul a 2.000–2.500 kcal (în funcție de sex, vârstă și nivel de activitate). Un consum de 10.000 kcal/zi depășește de mai multe ori aceste repere și implică o sarcină semnificativă asupra organelor.
În acest caz, tânărul a mizat pe ideea că o îngrășare accelerată îi va oferi apoi prilejul unei demonstrații spectaculoase de slăbit. Realitatea a arătat însă că organismul nu tolerează la nesfârșit excesele alimentare, iar reacția poate surveni pe neașteptate, inclusiv în timpul somnului.