Stabilirea bugetului pentru anul 2026 a generat tensiuni majore între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce instituția a constatat o reducere semnificativă a fondurilor alocate. În acest context, reprezentanții ICCJ au transmis un mesaj ferm și nu exclud acțiuni legale împotriva Executivului.
Potrivit proiectului bugetar, Înalta Curte ar urma să beneficieze de peste 5 miliarde de lei la credite de angajament și aproape 5 miliarde de lei la credite bugetare, valori care indică o creștere față de anul precedent. Cu toate acestea, o decizie adoptată în Parlament a schimbat situația: aproximativ 1 miliard de lei din bugetul instituției a fost redirecționat către mai multe primării cu probleme financiare în derularea proiectelor PNRR.
Reacția dură a Înaltei Curți
În urma acestei modificări, ICCJ a transmis că situația nu este una izolată, ci face parte dintr-un tipar care ridică semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor statului de drept.
Reprezentanții instituției susțin că Guvernul a adoptat în mod repetat măsuri care afectează drepturile judecătorilor, de la modificări privind pensiile până la întârzieri în aplicarea unor hotărâri definitive.
Posibilă acțiune în instanță
Înalta Curte a avertizat că ar putea apela la toate mijloacele legale pentru a obliga statul să respecte obligațiile stabilite prin decizii judecătorești.
Potrivit poziției oficiale, executarea hotărârilor nu este opțională și nu poate fi amânată sau reinterpretată în funcție de deciziile autorităților. Reprezentanții ICCJ consideră că amânările repetate afectează direct drepturile recunoscute prin lege și subminează securitatea juridică.
Critici privind modul de gestionare a obligațiilor statului
Instituția atrage atenția că, atunci când statul decide unilateral cum și când își respectă obligațiile financiare, se creează un precedent periculos, incompatibil cu principiile unei ordini juridice funcționale.
În acest context, Înalta Curte solicită încetarea acestor practici și avertizează că, în lipsa unor măsuri concrete, va iniția demersuri în justiție pentru recuperarea sumelor necesare.
Miza: respectarea statului de drept
Mesajul transmis este unul categoric: respectarea hotărârilor judecătorești este o obligație constituțională, nu o opțiune. În opinia ICCJ, modul în care sunt tratate aceste obligații poate afecta încrederea în sistemul juridic și în funcționarea statului de drept în România.