Administrația condusă de Donald Trump analizează o măsură dură împotriva unor state membre NATO pe care le consideră prea puțin implicate în sprijinirea Statelor Unite și a Israelului în timpul conflictului cu Iranul. Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, la Washington este discutată posibilitatea retragerii unei părți a trupelor americane din țările aliate considerate necooperante și relocarea lor în state care au susținut activ operațiunea militară americană împotriva Iranului.
Planul ar face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri prin care administrația americană vrea să sancționeze statele aliate care, în viziunea lui Donald Trump, nu au oferit sprijinul așteptat în timpul conflictului din Orientul Mijlociu. Varianta relocării de trupe este prezentată drept una mai moderată decât alte poziții exprimate anterior de liderul de la Casa Albă, care a sugerat în trecut inclusiv posibilitatea retragerii Statelor Unite din NATO.
În ultimele săptămâni, ideea redistribuirii militarilor americani în Europa ar fi câștigat susținere în interiorul administrației. Casa Albă nu a oferit explicații detaliate despre acest scenariu, însă a făcut trimitere la declarațiile secretarului de stat Marco Rubio, care a criticat în termeni duri mai multe state membre NATO pentru lipsa de implicare în conflictul cu Iranul.
Nemulțumirea lui Donald Trump față de o parte a aliaților occidentali ar fi fost discutată inclusiv într-o întâlnire privată cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, desfășurată la Casa Albă. Potrivit informațiilor prezentate, discuția a avut loc pe fondul tensiunilor apărute după operațiunea militară americană din Iran. Ulterior, șeful NATO a lăsat de înțeles că președintele american este profund dezamăgit de unii dintre partenerii alianței.
În același context, de la Casa Albă a fost transmis și un mesaj foarte dur la adresa statelor care nu au participat la operațiune. Potrivit textului, mai multe țări europene au refuzat să ofere sprijin logistic campaniei militare americane. Unele nu au permis accesul avioanelor americane în spațiul lor aerian, iar altele au refuzat să trimită nave pentru securizarea transporturilor maritime prin Strâmtoarea Ormuz.
Printre statele care ar fi intrat în vizorul Washingtonului se numără Spania, Germania, Italia și Franța. În cazul Spaniei, nemulțumirea ar fi fost amplificată atât de refuzul de a permite folosirea spațiului aerian și a bazelor militare, cât și de faptul că Madridul nu și-a asumat alocarea a 5% din PIB pentru apărare. Germania ar putea fi afectată după criticile publice formulate de oficiali de la Berlin la adresa intervenției americane. Italia și Franța apar și ele în acest tablou, după rezervele manifestate în privința folosirii unor baze aeriene pentru operațiuni legate de conflictul din Iran.
Potrivit acelorași informații, planul analizat de administrația americană ar putea merge chiar până la închiderea unei baze militare americane din Europa, cel mai probabil într-un stat considerat nesigur din punct de vedere al susținerii politice oferite Washingtonului.
În contrast, unele state din estul Europei ar putea avea de câștigat dacă această strategie va fi pusă în aplicare. România, Polonia, Lituania și Grecia sunt menționate printre țările care au investit puternic în apărare și care au reacționat rapid în sprijinul Statelor Unite după izbucnirea conflictului. În cazul României, textul susține că autoritățile au aprobat rapid utilizarea bazelor militare de pe teritoriul țării pentru operațiunile aeriene americane.
O astfel de relocare ar însemna mutarea unui număr mai mare de militari americani mai aproape de granițele Rusiei, ceea ce ar putea genera noi tensiuni în regiune. În prezent, Statele Unite au aproximativ 84.000 de militari staționați în Europa, iar în România prezența americană s-a redus în ultima perioadă. Dacă în trecut erau în jur de 2.000 de militari americani, acum mai sunt aproximativ jumătate, distribuiți în baze strategice precum Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu.
Cele mai importante detalii sunt acestea: administrația Trump analizează relocarea unor trupe americane din state NATO considerate necooperante către țări care au sprijinit activ Washingtonul în conflictul cu Iranul. Printre statele care ar putea fi afectate se numără Spania, Germania, Italia și Franța, în timp ce România, Polonia, Lituania și Grecia ar putea beneficia de o prezență militară americană mai mare. Dacă planul va fi aplicat, România ar putea deveni unul dintre principalii câștigători ai acestei repoziționări strategice.