Ionel Sandner, liderul clanului Cârpaci, a fost protagonistul unui incident rutier în care a fost implicat un camion militar american. Ulterior, el a chemat în instanță Poliția Română.
Clanul Cârpaci din Timișoara a reapărut în prim-plan săptămâna trecută, când presa a dezvăluit că Gradu și Ileana Cârpaci, stabiliți în Germania, sunt acuzați că au transformat un român în sclav și, sub amenințarea că îi sunt omorâți părinții aflați în România, l-au obligat să doneze un rinichi. Ei sunt acuzați de trafic de persoane în scopul prelevării de organe, vătămare corporală gravă și amenințare.
Liderul clanului Cârpaci a spus că utilajul armatei SUA a schimbat direcția de deplasare
Pe numele soților Cârpaci a fost emis un mandat european de arestare, iar la cererea autorităților germane, palatul din Timișoara al familiei Cârpaci a fost percheziționat de procurorii DIICOT Timișoara și polițiștii de la Crimă Organizată. Clanul Cârpaci este considerat una dintre cele mai bogate familii de romi din Timişoara, având peste 150 de proprietăţi, printre care vile, case, apartamente, terenuri sau garaje, majoritatea în zona centrală a oraşului, fiind obținute prin metode ilegale.
Liderul clanului Cârpaci este Ionelaș Cârpaci (60 de ani), care și-a schimbat numele în Ionel Sandner. Cârpaci a fost dat în urmărire internaţională după ce a fugit din ţară în vara lui 2016, înainte ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să îl condamne definitiv la şapte ani şi două luni de închisoare şi la plata unor despăgubiri de 1,5 milioane euro. Cârpaci a fost acuzat că i-a vândut unui dezvoltator imobiliar un teren pe care îl obţinuse cu acte false de la Primăria Timişoara. În aprilie 2018, Ionel Sandner s-a predat autorităților române.
Ionel Sandner a dat în judecată Inspectoratul General al Poliției Române, iar dosarul a fost înregistrat pe 14 octombrie 2024 la Judecătoria Arad, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Liderul clanului Cârpaci a solicitat anularea procesului verbal de contravenție din 3.10.2024 şi restituirea permisului de conducere. În motivarea cererii, Sandner a arătat că în data de 3.10.2024, conducând pe A1 din direcţia Arad spre punctul de trecere al frontierei Nădlac, a fost oprit de către un agent din cadrul IGPR, care i-a solicitat să îi prezinte documentele, spunând pe un ton ridicat şi ameninţător că îi va suspenda permisul de conducere pe o perioadă de 120 de zile.
Sandner a precizat faptul că „în aceeaşi zi anterior opririi sale, cu circa o oră anterior sancţionării sale, a fost victima unui accident rutier produs tot pe Autostrada A l, autoturismul său fiind acroşat de către un utilaj aparţinând armatei SUA, acelaşi echipaj de poliție fiind la fața locului, organele de poliție constatând că vinovăţia în producerea accidentului a aparţinut camionului militar care a schimbat intempestiv direcţia de deplasare”. Instanța a reținut că, prin procesul verbal de contravenție, Ion Sandner a fost sancționat cu o amendă în cuantum de 2.145 lei şi cu măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 120 de zile.
Poliția a menționat că Ionel Sandner și-a condus BMW-ul pe banda de urgență
Liderul clanului Cârpaci a menționat că nu se face vinovat de săvârşirea contravenţiei reţinută în sarcina sa, întrucât locul identificat de agentul constatator Km 583 al Autostrăzii A1 Nădlac, nu corespunde realităţii, nu a circulat pe banda de urgență destinată autostrăzilor. El a spus că, de la locul indicat de agentul constatator, era o distanţă destul de mare până în punctul de trecere al frontierei Nădlac. A mai menţionat faptul că la circa 300 m de punctul de trecere al frontierei Nădlac, a depăşit o coloana de maşină cu intenţia de a se duce la toaletă, revenind în coloană, moment în care în dreptul său l-a observat pe agentul care a întocmit procesul-verbal şi apoi maşina de poliţie, care era poziţionată în faţa sa, pe un loc de refugiu, însă acesta nu i-a dat decât o singura indicaţie, respectiv să părăsească coloana şi să staţioneze în locul indicat pentru efectuarea controlului, lucru pe care l-a şi făcut.
Ionel Sandner a invocat nulitatea relativă a procesului-verbal, dat fiind faptul că agentul constatator nu a identificat locul săvârşirii pretinsei contravenţii. El a menţionat că i s-a părut un abuz din partea agentului constatator, fiind şi diferenţa de vârstă între el şi agentul constatator, încercând să îi explice acestuia că trebuia să meargă la toaletă. De asemenea, Sandner a spus că agentul constatator i-a solicitat să iasă din coloana de vehicule care stăteau la punctul de trecere al frontierei, în vederea controlului, lucru pe care l-a făcut. În ceea ce priveşte contravenţia ce privește nerespectarea semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, Sandner a considerat că nu se face vinovat nici de săvârşirea acestei contravenţii, întrucât practic agentul de poliţie nu i-a dat nici un fel de dispoziţie pe care să nu o îndeplinească sau să o urmeze.
Sandner a apreciat că este vorba despre o asemenea nulitate relativă, vătămarea constând în faptul ca agentul constatator nu a precizat în mod corect şi raportat la starea de fapt reală locul săvârşirii prezentelor contravenţii. IGPR a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, arătând că, în data de 03.10.2023, în jurul orei 12.55, pe Autostrada A1, km 583 + 700m, Ionel Sandner a condus autoturismul marca BMW, în mod nejustificat, pe banda de urgență. Totodată, nu a respectat indicațiile și dispozițiile polițiștilor rutieri. În plus, IGPR a arătat că Sandner nu a urmărit altceva decât eludarea dispozițiilor legale referitoare la legislația specifică siguranței rutiere, contravenția săvârșită fiind printre principalele cauze ale producerii accidentelor rutiere cu consecințe deosebit de grave.
Tribunalul a schimbat total decizia Judecătoriei Arad
Totodată, cu ocazia întocmirii procesului verbal de contravenție, Ionel Sandner a declarat că nu are de făcut mențiuni cu privire la faptele descrise de către agentul constatator, aspect ce a fost consemnat la rubrica „Mențiuni Contravenient”, ceea ce înseamnă că la momentul opririi în trafic și întocmirii actului sancționator, și-a recunoscut vinovăția în săvârșirea abaterilor, iar prin plângerea contravențională adoptă o atitudine nesinceră. Referitor la sancțiunea complementară aplicată, IGPR a arătat că suspendarea dreptului de a conduce are un caracter preventiv întrucât privește protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl reprezintă un conducător auto care a încălcat grav regulile de circulație rutieră și îndeosebi față de pericolul pe care îl reprezintă rularea nejustificată pe banda de urgență și nerespectarea semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Instanța a constatat că, în momentul întocmirii procesului verbal, Ionel Sandner l-a semnat, atestând prin semnătură că nu are obiecțiuni cu privire la conţinutul acestuia. Audiat în faţa instanţei, Sandner nu a recunoscut comiterea contravenţiei. Martorii audiaţi în faţa instanţei, pasageri în autoturismul condus de către contravenient arată că în momentul când acesta se afla în coloana de maşini care aştepta în punctul de trecere a frontierei a venit un agent de poliţie care i-a spus să iasă din coloană şi să îl urmeze. Ambele martore arată că poliţistul l-ar fi recunoscut pe Ionel Sandner, întrucât acesta a avut înainte cu o oră un incident cu un alt vehicul unde a fost acelaşi poliţist, se arată în dosarul consultat de FANATIK.
Instanța a arătat că aceste susţineri însă nu sunt în măsură să o convingă că, într-adevăr, fără ca Ionel Sandner să fi comis vreo abatere de la regulile de circulaţie rutieră, acesta ar fi fost scos din coloana de vehicule care aştepta să treacă frontiera pentru a fi sancţionat pentru două contravenţii pe care de fapt nu le-a comis. Mai mult, chiar Ionel Sandner a şi semnat procesul verbal de contravenţie fără a formula obiecțiuni. Astfel, instanţa a reţinut că procesul verbal a consemnat o stare conformă realităţii. Văzând faptul că procesul verbal este temeinic, nefiind lovit de vreun motiv de nulitate, Judecătoria Arad a respins ca fiind nefondată plângerea lui Ionel Sandner. Acesta a formulat apel, iar dosarul a ajuns la Tribunalul Arad. Pe 4 februarie 2026, noua instanță a schimbat în tot hotârârea Judecătoriei Arad și a admis apelul lui Ionel Sandner, anulând procesul verbal prin care acesta a fost sancționat.