Decizia CSAT privind dislocarea a circa 500 de militari americani și a unor avioane-cisternă pe teritoriul României a aprins o dezbatere intensă în societate: trebuie sau nu să se teamă românii că țara noastră devine parte a conflictului din Orientul Mijlociu?
Decizia CSAT și marile semne de întrebare. Președintele spune că nu trebuie să ne îngrijorăm
Analistul de securitate Cristian Barna explică în exclusivitate pentru FANATIK care sunt mizele reale ale hotărârii luate miercuri, 11 martie 2026, și de ce România joacă, în realitate, mai degrabă un rol logistic decât militar.
Hotărârea adoptată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării permite, pentru o perioadă de 90 de zile, dislocarea pe teritoriul țării noastre a unor capabilități militare americane: avioane-cisternă pentru realimentare în aer, echipamente de comunicații și sisteme de monitorizare care vor funcționa în corelație cu radarul de la Deveselu. Baza aeriană Mihail Kogălniceanu și cea de la Câmpia Turzii vor fi principalele puncte de operare. Deși decizia a fost adoptată în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al conflictului cu Iranul, președintele Nicușor Dan a subliniat că echipamentele respective sunt defensive și că nu este vorba despre armament ofensiv.
De ce e importantă baza de la Câmpia Turzii
Analistul Cristian Barna explică faptul că mutarea are în primul rând o logică strategică pentru Washington. Expertul în securitate ne-a explicat de ce este importantă baza de la Câmpia Turzii, dincolo de cea de la Kogălniceanu: „La Câmpia Turzii există o bază aeriană și este atât pentru avioane F-16, cât și pentru dronele Reaper”.Decizia CSAT cu privire la folosirea bazelor din România, de către americani, în contextul războiului din Orientul Mijlociu naște controverse. Analiza unui expert în securitate
„Toată povestea e legată de un beneficiu net pentru ceea ce înseamnă nevoia de asigurare a frontului din Iran pentru SUA. E clar că decizia propriu-zisă are legătură cu capacitatea ca SUA să își asigure alimentarea permanentă cu combustibil, cu avioane de luptă, tot ce înseamnă efortul de război din Iran”, a completat Barna, pentru FANATIK.
Parteneriatul strategic cu SUA, reconfirmat
Cu privire la beneficiile concrete pentru România, vestea bună este reconfirmarea relației strategice pe care țara noastră o are cu Statele Unite, una care a intrat într-un con de umbră în ultimele luni: „În sensul acesta, ei caută și baze secundare în ideea de a degreva folosirea acelor baze care se află în bătaia dronelor sau rachetelor iraniene. Nu văd la ce ar folosi României decât în contextul în care această decizie demonstrează angajamentul României pentru parteneriatul strategic cu SUA pe o dimensiune care înseamnă asigurarea securității internaționale. Cu aceste plusuri și minusuri, scopul în sine nu e negativ, ci pozitiv.
Regimul iranian sprijină teroriștii, iar prin programul nuclear e o amenințare clară la adresa securității. Este clar că singurul avantaj pentru România e că demonstrează o asertivitate față de o solicitare a partenerului nostru, SUA. E o dovadă că acest parteneriat, care părea că lâncezește sau se restrânge având în vederea necontinuarea rotației acelor soldați toamna trecută, funcționează în acest moment”.
Ce s-a întâmplat în Irak în urmă cu 20 de ani. Precedent periculos
Întrebat dacă bazele de la noi pot fi transformate peste noapte sau, în timp, în locuri de unde să decoleze avioane de luptă, Cristian Barna ne-a spus că ar trebui să avem încredere în angajamentul pe care președintele Dan l-a anunțat, dar nu e exclus ca bazele să fie folosite și în alte scopuri, în funcție de dorințele americanilor.
„Trebuie să luăm de drept ceea ce ne-a spus președintele, trebuie să îl credem pe cuvânt, dar dacă luăm exemplul din Afganistan și Irak de acum 20 de ani știm foarte bine că au decolat de pe aeroporturile din România și avioane de luptă, care probabil au efectuat și misiuni de luptă. Ne referim aici la avioane de luptă F-16, F-35, poate chiar bombardiere.
În momentul de față, conform președintelui României, care a supus deciziei CSAT o scrisoare oficială care asta conține din partea SUA, exact ce a zis președintele. Dacă ulterior vine o multiplicare a cerințelor SUA către România, evident că lucrurile se pot schimba”, a declarat Barna.
Ce informații sunt clasificate
Întrebat care ar putea fi informațiile clasificate din decizia CSAT de pe 11 martie, Barna a spus că poate fi vorba despre anumite detalii tehnici și o listă lungă a descrierilor tehnologice și tehnice despre ce se va întâmpla pe bazele românești. „Dat fiind faptul că nu toți cei care au drept de vot în Parlamentul României au acces la informații clasificate, nu că n-au dreptul, pentru că ei, de facto, au dreptul, fiind aleși ai statului, dar pentru că n-au solicitat sau pentru că natura activității pe care o desfășoară acolo nu presupune acest lucru. Dimensiunea clasificată poate fi consultată de cei care au acces la informații clasificate, iar cei care votează în Parlament votează doar partea neclasificată”, a explicat Barna.
Hotărârea adoptată de CSAT nu este definitivă pentru orice scenariu. Dacă situația din Orientul Mijlociu se schimbă sau Washingtonul solicită alt sprijin, România ar putea fi nevoită să reanalizeze decizia.
Acordul-cadru cu SUA prevede folosirea bazelor în diferite scopuri
„Nimeni nu se joacă cu aceste lucruri. Odată ce se dă o hotărâre CSAT, se dă pentru o solicitare, iar hotărârea este clară, pentru că președintele și-a asumat public în ce constă acest sprijin. O solicitare suplimentară pentru un alt fel de sprijin sigur că va face obiectul unei alte ședințe CSAT sau poate fi doar o completare a unei decizii luată astăzi”, a adăugat Barna, pentru FANATIK.
Prezența militarilor americani în România nu este o situație nouă, iar folosirea bazelor americane a fost decisă în 2005, când a fost încheiat parteneriatul strategic. Practic, în baza acelui acord-cadru se iau decizii în CSAT, unul care a fost ratificat de Parlament și pentru care nu trebuie cerut avize pe bandă rulantă. „Atenție, noi avem un acord-cadru cu SUA pentru folosirea bazelor, care este perfect legal și constituțional, e acel acord semnat în 2005. De fiecare dată se specifică în astfel de solicitări dimensiunea concretă, pentru ce anume vrei să folosești și cât acele baze”, completează expertul în securitate.
CSAT nu are obligația de a cere aprobare de la Parlament
Analistul de politică externă spune că decizia de azi poate fi modificată oricând. Ba mai mult, în baza acordului cu SUA, CSAT are rolul doar de a informa Parlamentul, nu neapărat de a cere aprobare. „Răspunsul este da, sigur că da, se vine cu o notă diferită. Aici e decizia CSAT. Conform acordului cadru, care deja a fost ratificat de Parlament, CSAT trebuie să informeze Parlamentul, nu neapărat să ceară o aprobare, să se supună la vot, ci trebuie să informeze Parlamentul, pentru că Parlamentul a luat decizia ca SUA să folosească bazele noastre în anumite condiții. Bineînțeles, dacă e necesar ca președintele să iasă public de fiecare dată la orice update cu un astfel de anunț răspunsul este: nu neapărat”, explică Cristian Barna.
Românii care se tem că din cauza deciziei CSAT am putea fi atacați de Iran sunt liniștiți, specialistul precizând că Iranul nu ar avea capacitatea de a trimite o rachetă care să ajungă atât de departe. În Cipru a fost posibil atacul deoarece țara e mult mai aproape de Iran decât România. Cât despre motive justificate pentru atac, regimul de la Teheran, dacă ar avea puterea, ar lovi orice prieten al Americii.
Geografia joacă în favoarea noastră
„Dacă ne uităm în logica unui regim precum cel iranian, gândiți-vă la baza din Cipru. Eu nu cred că de acolo au decolat avioanele de luptă, căci și Marea Britanie a spus că se pun la dispoziție bazele în scop defensiv. Ideea de a fi îngrijorată populația cu privire la ce face România trebuie văzută prin ochii regimului iranian, care nu face diferența între o bază defensivă și un loc de unde e atacat. Dacă ar avea capacitatea să lovească România pentru sprijinul acordat americanilor, cu siguranță ar face-o, nu ar aștepta să aibă justificarea perfectă că s-ar lansa o rachetă exact din baza de la Kogălniceanu.
E de înțeles preocuparea, mai ales dacă ne uităm la discuțiile din ultimele 12 zile de când a izbucnit războiul. Se vorbește de faptul că regimul iranian vrea să pedepsească pe oricine sprijină SUA. Lăsând la o parte intenția Iranului, e vorba de capabilitatea de a lovi România, care este foarte redusă. Din punct de vedere militar, tehnic vorbind, armamentul de care Iranul dispune și capacitatea de proiecție a acestui armament la o astfel de distanță, începând cu capacitatea de a atinge ținta, mă refer de a se deplasa o rachetă balistică sau o dronă pe o distanță atât de mare, apoi capacitatea de a traversa atâtea state este foarte puțin probabil.
Noi avem un scut antirachetă în România, care e special pentru interceptarea rachetelor balistice. E discutabil dacă rachetele lor pot ajunge aici. Prin protocolul de funcționare a scutului, radarul că se îndreaptă o rachetă spre continentul european este în Turcia”, ne-a spus Barna.