Tensiunile dintre SUA și Iran zguduie Strâmtoarea Ormuz, coridorul energetic vital al lumii. Ce spun experții despre prețurile la care ar putea ajunge benzina și motorina în România
În doar câteva ore, Orientul Mijlociu a intrat din nou sub presiune, după atacuri militare între Statele Unite și Iran. Strâmtoarea Ormuz, ruta prin care trece aproape o cincime din petrolul global, devine punctul fierbinte care poate influența direct prețul carburantului în România. FANATIK a aflat care scenarii sunt realiste și ce trebuie să știe românii despre evoluția prețurilor la benzină și motorină.
Ce trebuie să știe românii despre efectele conflictului SUA–Iran
În urmă cu doar câteva ore, Orientul Mijlociu a fost zguduit de o nouă escaladare militară între Statele Unite ale Americii și Iran. Forțele americane, sprijinite de aliați, au lansat atacuri asupra unor obiective strategice iraniene. Teheranul a răspuns rapid, prin manevre militare și riposte în regiune.
Tensiunile au reaprins instabilitatea din jurul Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul petrolului la nivel mondial. Prin acest coridor tranzitează aproximativ 20–30% din producția globală de țiței, ceea ce face ca orice conflict în zonă să aibă efecte imediate asupra pieței energetice.
Impactul nu se oprește însă la nivel regional. Piețele financiare au reacționat rapid, iar cotațiile internaționale ale petrolului au început să crească. În același timp, apar temeri legate de blocaje în transportul maritim și de noi presiuni asupra inflației, în mai multe colțuri ale lumii.
Cât ar putea crește prețurile la benzină și motorină, în România
Efectele în lanț ale acestor evoluții se resimt și în România, unde prețul carburanților la pompă riscă să crească. În acest context tensionat, FANATIK a stat de vorbă cu Dumitru Chisăliță, unul dintre cei mai cunoscuți analiști din domeniul energetic. Specialistul atrage atenția că reacțiile din piață nu sunt simple speculații de moment, ci au la bază mecanisme economice clare, care țin de evoluția cotațiilor internaționale ale țițeiului.
Chisăliță explică faptul că efectele nu se vor vedea peste noapte la pompă, însă direcția este una care trebuie urmărită atent.
„Din punctul meu de vedere, singurul lucru despre care, deocamdată, putem să discutăm este o potențială situație legată de evoluția prețului țițeiului. Se va răsfrânge într-un interval de timp, adică nu discutăm de niște elemente instantanee asupra prețului la pompă, benzină, motorină.
Avem o creștere majoră dacă stăm să ne uităm, adică o creștere care a mers către 80 de dolari barilul, dar totuși minoră față de ceea ce se așteptau majoritate analiștilor”, a declarat Chisăliță, specialist în piața carburanților.
Ce se întâmplă dacă tensiunile din Orient continuă
Totodată, analistul admite că actualele creșteri ale cotațiilor petrolului s-ar putea traduce în scumpiri vizibile la pompă, dacă tensiunile se mențin. În opinia sa, totul depinde de evoluția conflictului și de stabilitatea rutelor comerciale din zonă.
„Lucrul acesta, probabil, dacă se va și menține și se va stabiliza, va determina un salt al prețului motorinei la 8,5 lei pe litru și, probabil, 8,1-8,15 la benzină.
Totul ține de situația legată de circulația navelor în strâmtoarea din Ormuz. A doua chestiune ține de cât de lungă va fi durata acestui conflict. Dacă conflictul se încheie în două săptămâni înseamnă ceva, dacă se încheie în trei luni înseamnă altceva”, a mai completat, pentru FANATIK, analistul economic pe zona de energie.
De ce românii nu trebuie să se teamă de 10 lei pe litru în următoarele 6 luni
Mai departe, Chisăliță subliniază că pragul psihologic de 10 lei pe litru nu este, în acest moment, un scenariu realist. Potrivit acestuia, o astfel de explozie a prețurilor ar putea apărea doar în condiții extreme, dacă blocajele din zona Golfului Persic s-ar prelungi pe termen lung.
El este de părere că discuția trebuie purtată în funcție de realitățile imediate din piață, nu de ipoteze îndepărtate.
„De 10 lei pe litru, discutăm dacă blocajul durează șase luni de zile. Conflictul poate să dureze și mai mult, pe noi ne afectează doar blocajul din strâmtoare. Noi nu suntem în situația să discutăm ce se întâmplă peste șase luni de zile, discutăm ce se întâmplă eventual mâine, apoi peste o săptămână. Iar la nivelul acesta nu există scenariu de 10 lei pe litru.
Dacă nu există probleme legate de tranzitul prin Ormuz atunci, din punctul meu de vedere, se va stabiliza prețul și nu vor mai exista creșteri”, a ținut să mai puncteze Chisăliță.
Cea mai importantă rută de petrol a lumii, în pericol
Potrivit unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, Strâmtoarea Ormuz nu este doar un punct pe hartă. Este principala arteră energetică a lumii. Prin acest culoar îngust dintre Iran și Oman tranzitează, în mod normal, aproximativ 20 de milioane de barili de țiței și produse petroliere pe zi. Asta înseamnă aproape o cincime din consumul global.
Este singura ieșire maritimă din Golful Persic către Oceanul Indian. Nu există o rută alternativă pe mare. Datele relevă că în fiecare zi, aproximativ 100 de nave traversează zona, adică peste 3.000 pe lună. Dacă strâmtoarea s-ar închide complet, piața globală ar pierde instant accesul la circa 20% din fluxul său energetic vital.
Blocajul Strâmtorii Ormuz ar lăsa piața globală fără 13% din carburantul zilnic
Dacă Ormuz ar fi blocată total, singura ocolire reală ar fi prin conducte. Însă capacitatea lor este limitată. Conducta Est–Vest din Arabia Saudită poate transporta aproximativ 5 milioane de barili pe zi, iar conducta Habshan–Fujairah din Emiratele Arabe Unite încă 1,5 milioane. În total, aproximativ 6,5 milioane de barili zilnic.
Comparativ cu fluxul normal de 20 de milioane de barili, rămâne un deficit brut de 13,5 milioane de barili pe zi. Asta înseamnă aproximativ 13% din producția globală. Pentru comparație, șocul petrolier din 1973 a redus oferta globală cu circa 7% și a dus la o explozie a prețurilor de aproape 300%.
Țările cele mai expuse sunt cele care depind aproape integral de tranzitul prin Ormuz, precum Kuweit, Irak sau Qatar. Pentru ele nu există rute alternative funcționale pe termen scurt.
Cât de pregătită este lumea pentru un blocaj
Poate fi compensat un asemenea deficit? Pe termen foarte scurt, aproape deloc. Țări precum Statele Unite ale Americii, Canada sau Brazilia ar putea crește producția, dar nu imediat și nu suficient pentru a acoperi un gol de peste 13 milioane de barili pe zi.
Rămân stocurile strategice. La nivel mondial, rezervele guvernamentale sunt estimate la aproximativ 1,5 miliarde de barili. Teoretic, ar putea acoperi un deficit major pentru câteva luni. În practică, însă, nu tot volumul poate fi eliberat instant. Există constrângeri logistice, proceduri administrative și limite de transport.
De aceea se discută despre efecte. Nu pentru că panica ar dicta piața, ci pentru că cifrele arată limpede cât de vulnerabil este echilibrul energetic global atunci când această arteră vitală este pusă sub semnul întrebării.