Creșterea salariului minim pe economie de la 4.050 la 4.325 lei ar produce și mai mult haos în România: posibile concedieri și creșteri de prețuri. Ce urmează
Coaliția de guvernare condusă de Ilie Bolojan are pe ordinea de zi, în ședința de joi, 19 februarie 2026, creșterea salariului minim brut pe economie de la 4.050 la 4.325 lei. Pe cât de bine sună această veste, pe atât e de mare capcana, spun analiștii. În traducere, firmele mici și mijlocii vor trebui să plătească taxe mărite pentru creșterea care nu se va vedea în niciun fel în viața omului de rând. 100 de lei în 2026 nu mai valorează cu 100 de lei din 2024, dată fiind rata inflației.
Creșterea salariului minim pe economie ar produce dezastru: spirala inflaționistă
Economistul Adrian Negrescu a făcut o analiză în exclusivitate pentru FANATIK și a explicat de ce măsura nu e atât de bună pe cât pare la prima vedere, fiind catalogată mai degrabă ca un joc de imagine, inițiativa fiind susținută în special de ministrul muncii, Florin Manole de la PSD. Specialistul precizează că o idee înțeleaptă, mai ales în lupta aparent fără de sfârșit cu inflația, ar fi reducerea taxelor pe muncă ori majorarea tichetelor de masă. Astfel, ar fi fericiți și angajații și angajatorii.
Economist: „E un fel de frecție la picior de lemn”
„Pentru cei cu salariul minim pe economie nu o creștere majoră, probabil maxim 100 de lei în plus, în condițiile în care creșterile de prețuri fac această sumă să nu mai reprezinte nimic. E un fel de frecție la picior de lemn pentru majoritatea angajaților, pentru că această creștere salarială este diluată de inflație, cea mai mare din Europa. Creșterea salariului minim pe economie aduce mari probleme micilor companii, căci înseamnă un efort financiar de 300 de lei, bani care trebuie dați statului care au salariul minim pe economie. Din punctul meu de vedere, marea problemă o reprezintă scăderea sumei netaxabile de la 300 la 200 de lei, astfel că efortul financiar va fi din ce în ce mai mare, cu efecte nedorite pentru piața forței de muncă.
E probabil ca multe dintre firme să urmeze să își restructureze schemele de personal ca urmare a creșterii fiscalității în zona de muncă. Dacă tot vrem să ajutăm salariații, soluția ar fi nu să crești cu 100 de lei salariul minim, ci să reduci taxele pe muncă ori să crești valoarea tichetelor de masă, ar putea fi crescute până în 60-70 de lei, în așa fel încât oamenii să aibă un beneficiu real atunci când se duc la serviciu, dincolo de salariul pe care îl primesc”, explică Adrian Negrescu, pentru FANATIK.
Concedieri și prețuri mărite, printre consecințe
Ce vor face cele mai multe companii mici și mijlocii, în cazul adoptării creșterii salariale, așa cum s-a convenit în coaliția de guvernare? Pentru a recupera banii pe care trebuie să îi dea statului (dar și ca să supraviețuiască financiar), multe firme vor fi nevoite să crească prețurile sau să refacă în totalitate organigrama. În multe situații se va ajunge inclusiv la concedieri.
Adrian Negrescu: „Ce luăm pe mere vom da pe pere”. Care ar fi soluția ideală pentru patroni și salariați
„Soluția ar fi, așadar, scăderea poverii fiscale pe salarii. Avem cele mai mari taxe pe salariul minim din Europa, raportat la venit, iar soluția e să reduci taxele pentru acest tip de venit, în așa fel încât să dai posibilitatea companiilor de a lăsa mai mulți bani în buzunarul oamenilor. Toată această creștere o vom regăsi în inflație, începând cu 1 iulie. Marea majoritatea a companiilor, mai ales micile întreprinderi vor duce în prețul serviciilor și produselor această creștere salarială. Altfel spus, ce luăm pe mere vom da pe pere. Această creștere e doar un exercițiu de imagine pentru clasa politică și nu un ajutor real pentru cei care, având salariul minim pe economie, trăiesc la limita supraviețuirii.
Marea parte a firmelor vor crește prețurile. S-a întâmplat întotdeauna, nu e o noutate. Întotdeauna când crești salariile din pix, fără un studiu de impact, ne trezim cu creșteri de prețuri și asta înseamnă inflație. Ne menținem în acest carusel inflaționist din care nu vom ieși decât cu măsuri active menite să susțină forța de muncă”, ne-a mai declarat Negrescu.