Guvernul condus de Ilie Bolojan pregătește una dintre cele mai sensibile decizii economice ale anului, cu impact direct asupra milioanelor de români care depind de prețurile reglementate la gaze naturale. Schema de plafonare și compensare, introdusă în plină criză energetică, expiră la 31 martie, iar autoritățile analizează intens dacă o mai pot menține sau dacă este momentul unei retrageri controlate.
Guvernul calculează fiecare scenariu
Premierul a anunțat că Executivul lucrează în aceste zile la mai multe simulări privind evoluția pieței gazelor și impactul asupra inflației. Decizia finală urmează să fie luată în cel mult două săptămâni, pentru a oferi predictibilitate atât consumatorilor, cât și furnizorilor.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului Radio România Actualități, unde Ilie Bolojan a subliniat că energia este un factor-cheie în formarea prețurilor din întreaga economie, de la alimente până la servicii de bază.
Ilie Bolojan: „Creșterea costurilor la energie lovește în tot lanțul economic”
Premierul a explicat că orice modificare a schemei de plafonare trebuie făcută cu mare atenție, deoarece gazele și energia electrică se regăsesc în aproape fiecare produs de pe piață. O creștere bruscă a prețurilor ar putea anula eforturile de temperare a inflației din acest an.
În același timp, șeful Guvernului a atras atenția că România se află într-o procedură de infringement, deoarece actualul mecanism de plafonare contravine unei directive europene. Din acest motiv, schema nu mai poate fi prelungită pe termen lung, iar o soluție tranzitorie ar putea fi aplicată doar pentru câteva luni.
Furnizorii avertizează: amânarea deciziei poate destabiliza piața
Reprezentanții furnizorilor de gaze au transmis autorităților că lipsa unei decizii clare riscă să creeze distorsiuni în piață. Avertismentul a fost formulat la solicitarea Mediafax, după ce ministrul Energiei a vorbit despre mai multe variante de lucru.
Furnizorii susțin că predictibilitatea este esențială pentru contracte și pentru stabilirea prețului real al gazului, iar incertitudinea poate genera presiuni suplimentare asupra consumatorilor.
Varianta de compromis: eliminare graduală, fără șocuri
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a confirmat că discuțiile cu operatorii din sector au început încă din luna septembrie. Potrivit acestuia, scenariul de bază indică faptul că, după 31 martie 2026, nu ar trebui să existe o creștere semnificativă a prețului gazelor, mai ales în contextul unei producții interne suficiente.
Totuși, Guvernul are pregătită și o „variantă B”. În cazul unor evenimente externe neprevăzute, autoritățile iau în calcul o eliminare treptată a plafonării, pe parcursul unui an. Reducerile ar urma să fie făcute gradual, cu aproximativ 8–10% lunar, pentru a evita un șoc similar celui produs pe piața energiei electrice.
Producția internă și rolul Romgaz
Un argument central în favoarea relaxării plafonării este nivelul ridicat al producției interne. Ministrul Energiei a subliniat că România nu este dependentă masiv de importuri, iar acest lucru oferă o plasă de siguranță pentru consumatori.
În plus, intenția companiei Romgaz de a intra și pe piața de furnizare este văzută ca un pas important pentru creșterea concurenței, cu efecte directe asupra scăderii prețurilor finale.
O decizie care va afecta milioane de români
În paralel, statul are de achitat datorii uriașe către furnizori, rămase din schema de plafonare a energiei electrice, sume care se ridică la miliarde de lei. În acest context, orice prelungire sau modificare a mecanismului pentru gaze devine și o problemă bugetară majoră.
Guvernul Bolojan se află astfel într-un echilibru fragil între presiunea Bruxelles-ului, realitățile pieței și puterea de cumpărare a populației. Decizia care va fi anunțată în următoarele două săptămâni nu va fi doar una tehnică, ci un test de încredere pentru o societate deja obosită de scumpiri și incertitudine economică.