CCR, decizie privind pensiile private. Lovitură pentru Guvern: legea privind eșalonarea retragerilor din Pilonul II, declarată neconstituțională. Update

CCR a admis sesizările făcute de AUR şi ICCJ cu privire la legea legată de plata pensiilor private din Pilonul II: aceasta a fost declarată neconstituțională.

În cursul zilei de marți, 25 noiembrie, Curtea Constituțională a României (CCR) va discuta obiecțiile de neconstituționalitate împotriva legii care reglementează pensiile private ale cetățenilor. Mai exact, sunt analizate contestațiile legate de eșalonarea retragerilor din Pilonul II.

UPDATE: Motivarea CCR privind plata pensiilor private

Magistrații Curții Constituționale au transmis un comunicat de presă prin care explică de ce au declarat ca neconstituțională legea pensiilor private, ce prevedea ca românii să își poată retrage doar 30% din bani, iar restul de 70% eșalonat pe o perioadă de 8 ani.

Curtea Constituțională a constatat că stabilirea, ca regulă, a plății către membrul unui fond de plată a pensiilor private/facultative a unui procent de maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare, nu reprezintă o nesocotire a dreptului de proprietate privată asupra sumelor reprezentând contribuția la fondul de pensii, nu instituie o discriminare între cei care au beneficiat deja de plata integrală a întregului activ personal acumulat în fondul de pensii și cei care urmează să se supună regulii plății fracționate și nici nu este de natură să încalce principiul neretroactivității legii”, se arată în comunicatul CCR, referindu-se la multe dintre articolele legii. 

În ceea ce privește art.55 alin.(2) din lege referitor la posibilitatea ca bolnavii oncologici să primească la cerere, 100% din pensia privată, acesta a fost declarat neconstituțional.

„Încalcă principiul egalității în drepturi, întrucât instituie o discriminare care nu este bazată pe criterii obiective, ci, dimpotrivă, pe criteriul subiectiv al afecțiunii de care suferă membrul contributor la un fond de pensii”, explică magistrații.

Motivele CCR pentru respingerea legii

În cadrul comunicatului de presă, CCR a expus și motivele deciziei:

„Dispozițiile în virtutea cărora membrul fondului de plată a pensiei nu poate încasa ca plată unică decât 30% din activul personal nu aduc atingere dreptului de proprietate privată, legea criticată influențând doar modalitatea de plată. Reglementarea eliberării sumelor în mod fracționat și cu periodicitate lunară derivă din specificul noțiunii de pensie, care, prin ipoteză, presupune prestații succesive, întinse, de obicei, pe toată durata vieții. În cazul legii în discuție, durata de plată este, ca regulă, de minimum 8 ani.

O plată efectuată integral, uno ictu, ar contrazice însăși ideea de pensie, care este menită a reprezenta o sursă constantă de venit, de care titularul să beneficieze periodic, un timp cât mai îndelungat, ca o fructificare a efortului pe care, în timpul vieții active, l-a depus prin muncă remunerată, și care să îi asigure, și după acest moment, veniturile necesare traiului zilnic (…).


UPDATE: Legea privind plata pensiilor private, declarată neconstituțională de CCR

Curtea Constituțională a României (CCR) dă o nouă lovitură Guvernului Bolojan. Magistrații au declarat neconstituțională legea privind plata pensiilor private. Amintim că au fost depuse sesizări atât de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), cât și de partidul AUR. A fost contestat la CCR actul normativ adoptat de Parlament în luna octombrie.

Executivul voia ca cetățenii care aleg să își retragă economiile din Pilonul II să primească inițial 30% din sumă. Restul banilor ar fi trebuit distribuit eșalonat pe parcursul a opt ani.


Pensiile private ale românilor, pe masa CCR: se judecă contestațiile legate de eșalonarea retragerilor din Pilonul II

La mijlocul lunii octombrie, în Parlament s-a dat un vot final pe Legea pensiilor private inițiate de Guvernul Bolojan. Actul venea să reglementeze modul în care românii își vor putea retrage banii acumulați în fondurile private de pensii: Pilonul II și Pilonul III.

Conform așteptărilor, acest proiect a trecut fără emoții de votul decizional al deputaților. Au fost 178 de voturi ”pentru”, 64 ”împotrivă”, 22 de abțineri și alți 31 aleși care au indicat că nu votează. Legea nu a ajuns însă și le promulgare pe masa președintelui, asta pentru că două sesizări de neconstituționalitate au fost la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Ambele contestă modificările aduse la legea care stabilește modului de plată a pensiilor din Piloanele II și III. Guvernul e acuzat că limitează dreptul de proprietate asupra sumelor acumulate de participanți. Acum, marți, 25 noiembrie, Curtea Constituțională a României (CCR) e așteptată să decidă asupra sesizărilor făcute de AUR şi ICCJ. La termenele anterioare, decizia a fost amânată.

Ce reclamă AUR și ICCJ în privința legii pensiilor private

Legea votată pe 15 octombrie schimbă fundamental modul în care românii își pot primi pensiile private. În vechea formă, banii puteau fi retrași integral sau eșalonat pe maximum cinci ani. Acum, noul sistem prevede că persoanele care aleg să își retragă economiile din Pilonul II vor primi inițial 30% din sumă, iar restul va fi distribuit eșalonat pe parcursul a opt ani. O excepție vizează pacienții cu afecțiuni oncologice, care pot primi întreaga sumă într-o singură tranșă.

Opoziția, prin vocea AUR, acuză Guvernul că ”naționalizează” economiile din Pilonul II și III. Formațiunea politică parlamentară mai susține că statul ”își caută o sursă de finanțare pentru un sistem bugetar aflat sub presiune”, în timp ce românii pierd controlul asupra banilor strânși de-a lungul anilor.

La rândul lor, judecătorii de la ICCJ afirmă că fondurile acumulate în conturile individuale din Pilonul II sunt proprietate privată și că impunerea unor limite de plată și transferarea banilor către entități noi echivalează cu o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate. Curtea Supremă mai avertizează că noua lege poate duce la ”expropriere indirectă” și afectează echilibrul dintre drepturile cetățenilor și interesele publice.

Lasă un comentariu