Avertismente ignorate: România, la un pas de incapacitate de plată în 2024. Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au primit documente „strict confidențiale”
România a fost la un pas de colaps financiar în 2024, iar liderii de atunci ai statului – fostul președinte Klaus Iohannis, fostul premier Marcel Ciolacu și fostul șef al Senatului Nicolae Ciucă – au fost avertizați în repetate rânduri de acest pericol. Informația vine dintr-o anchetă realizată de Europa Liberă, care a intrat în posesia a șase documente oficiale, toate marcate „strict confidențial”, transmise între august și decembrie 2024.
Documentele, provenite de la Ministerul Finanțelor și semnate inclusiv de fostul ministru Marcel Boloș și șefa ANAF, Nicoleta Cârciumaru, detaliau riscurile majore generate de un deficit bugetar în creștere alarmantă. Concret, avertismentele vorbeau despre „riscuri majore ca ținta asumată de deficit să fie depășită”, cu efecte directe asupra capacității statului de a-și achita datoriile și asupra costurilor de finanțare.
Pe 31 octombrie 2024, prin poșta militară a SRI, a fost transmis un astfel de document în regim de urgență celor trei oficiali de rang înalt. Sub titlul „Riscuri bugetare pe anul 2024, luând în calcul execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni”, analiza trasa un semnal clar: finanțele României erau într-o situație critică.
Marcel Boloș, contactat recent de jurnaliști, a confirmat autenticitatea acestor informări. „Am trimis avertismente în regim confidențial pentru că orice scurgere în spațiul public putea provoca o criză de încredere pe piețele financiare. Ne împrumutam deja cu greu pentru cheltuielile curente”, a declarat fostul ministru al Finanțelor.
Deficit de aproape 153 de miliarde de lei
La plecarea lui Boloș din minister, pe 24 decembrie 2024, deficitul ajunsese la 8,43% din PIB, adică peste 148 de miliarde de lei. La final de an, cifra urcase la 9,3% – adică aproximativ 153 de miliarde de lei. Situația era mult peste angajamentele luate în fața Comisiei Europene și cu mult dincolo de pragul de 3% recomandat în Uniunea Europeană pentru stabilitate economică.
Ultimul document din această serie avertiza că, fără intervenții rapide, deficitul bugetar pe 2025 ar fi putut exploda până la 14,3% din PIB – o valoare care ar fi trimis România într-un scenariu de incapacitate de plată.
Măsuri dure impuse la final de an
Printre soluțiile propuse de experții din Ministerul Finanțelor s-au numărat: înghețarea salariilor și pensiilor publice la nivelul din 2024, reducerea sporurilor și a tichetelor de vacanță, dar și blocarea posturilor din sistemul public. Cabinetul condus de Marcel Ciolacu a adoptat o parte dintre aceste măsuri abia pe 20 decembrie, într-o ordonanță cunoscută sub numele de „ordonanța trenuleț”.
Chiar și așa, noile tăieri bugetare, estimate la peste 120 de miliarde de lei, nu au fost suficiente pentru a stabiliza situația.
Guvernul Bolojan promite noi măsuri de austeritate
În contextul rezultatului alegerilor din decembrie 2024, Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat frâiele într-o perioadă critică. Noul ministru de Finanțe, Tanczos Barna, a explicat pe 30 decembrie că măsurile adoptate până atunci nu sunt de ajuns și că este nevoie de un nou pachet de austeritate pentru a preveni intrarea României în incapacitate de plată.
Pentru românii de rând, toate aceste decizii se traduc printr-un an 2025 extrem de dificil: înghețarea pensiilor, scăderea puterii de cumpărare, noi restricții la angajările în sectorul public și tăieri de beneficii.
Concluzie amară
Dincolo de cifrele reci, rămâne întrebarea dureroasă: de ce nu au reacționat liderii statului mai devreme, când avertismentele erau clare și repetate? În spatele ușilor închise, România a fost avertizată că merge spre marginea prăpastiei. Iar acum, întreaga populație suportă consecințele.