Multă lume se întreabă cum a reușit un om precum Călin Georgescu – absolvent în 1986 al Facultății de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului din București – să plece, în tinerețe, prin misiuni în Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, chiar dacă nici el, nici tatăl său nu au fost membri ai PCR și mai ales cum era, la acea vreme, controversatul personaj.
Site-ul online Investigatoria a stat de vorbă cu câțiva dintre foștii colegi de facultate ai lui Călin Georgescu și toți au cerut să le fie protejată identitatea, pentru că toți spun că se tem de el, potrivit sursei citate.
Chiar dacă părerile lor sunt împărțite, toți își amintesc că, în vremea studenției, se spunea invariabil că nu e bine să spui lucruri controversate în prezența lui Călin Georgescu, ca să nu ajungă să te caute Miliția.
„Eu am o părere extraordinar de proastă despre el. Este posibil ca nu toată lumea să aibă părerea asta, dar noi fugeam de el în facultate. Pentru că indiferent ce se vorbea… Știi cum vorbesc tinerii… Se afla tot ce vorbim. Pentru mine, și n-o să-mi scoată nimeni din cap lucrul ăsta, el era un informator care era foarte sârguincios, care își făcea bine treaba și, drept urmare, n-a fost niciun student prea bun în facultate. A luat repartiție prin Făgăraș, unde luau de obicei, cei care aveau medii mai mici”, își amintește despre Călin Georgescu o colegă de facultate care a absolvit un an mai târziu.
„Calcă pe orice ca să fie el foarte bine”
Fosta colegă spune că, grație mamei sale, care „avea poziție foarte bună, că era la Ministerul Agriculturii”, Călin Georgescu a ajuns în București, în timp ce colegi de-ai lui care erau foarte buni nu au avut aceeași șansă.
„Spune-mi și mie cine pleca pe vremea lui Ceaușescu în America sau în Moscova? Noi nu plecam, că asta era. Dar el a fost. Eu pe vremea lui Ceaușescu n-am mâncat icre negre. Sigur nici nu le văzusem. Dar el a mâncat. Și nu se poate ca acestui om în continuare să îi fie bine! A beneficiat mereu. Un lingău din ăla care linge și pupă numai ca să-i fie bine. Nu am cuvinte”, mai povestește fosta colegă, acum în vârstă de 63 de ani.
Nici astăzi nu și-a schimbat părerea pe care și-a conturat-o în anii studenției despre Călin Georgescu:
„Nu aveți idee cât e de diabolic acest om. Calcă pe orice ca să fie el foarte bine”.
„Ar fi semnat pentru UM 0659 un angajament de informator în anul IV de facultate”
Nu este sigura persoană care l-a cunoscut în studenție și care a dezvăluit pentru Investigatoria că despre Georgescu se spunea atunci că are legături cu Securitatea.
„Știu că se vorbea că ar fi fost unul din informatorii Securității din facultate. Ar fi semnat pentru UM 0659 un angajament de informator în anul IV de facultate.(…)Interesant este că numele conspirativ al lui ar fi fost PETROV”, spune, pentru sursa citată, o altă fostă colegă a lui Georgescu.
Investigatoria a aflat că UM 0659 era indicativul alfa-numeric al Unității Speciale R, care avea drept obiect de activitate transmisiuni și contrainformații radio. Practic, era unitatea care se ocupa de transmisiunile Securității, dar avea și componenta de contrainformație radio, fiind cea care se ocupa de monitorizarea posturilor de radio străine
„Misiuni” fără pașaport
Plecând de la declarația vicepreședintelui CNSAS, Mădălin Hodor, care a spus că urma să ceară Direcției de Pașapoarte a Ministerului de Interne date despre pașaportul lui Călin Georgescu înainte de decembrie 1989, Investigatoria a solicitat CNSAS să comunice dacă a primit până acum acest răspuns și în ce a constat el.
„Verificarea domnului Călin Georgescu a inclus și Direcția de Pașapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Corespondența instituțională a reliefat faptul că nu au fost identificate mențiuni în registre/documente referitoare la domnul Călin Georgescu, născut în București” se arată în răspunsul de la CNSAS.
Și aici apare întrebarea: cum este posibil ca Georgescu să fi călătorit în afara României înainte de decembrie 1989, în condițiile în care nu există mențiuni ale existenței unui pașaport/document de călătorie pe numele acestuia?
Faptul că a călătorit în afara României în acea vreme, nu este doar o supoziție, căci în descrierea sa de pe site-ul ONU se arată, negru pe alb, că: „după ce a absolvit în 1986, și-a consolidat experiența prin misiuni în Regatul Unit și Statele Unite”.
O altă întrebare se ridică în acest context: ce „misiuni” a avut atunci Georgescu în SUA și Regatul Unit, atâta vreme cât nu există dovezi ale unui pașaport în arhiva Direcției de Pașapoarte a MAI?
„Oare Călin Georgescu a efectuat acele deplasări în străinătate, «misiuni» după cum el înșusi le-a prezentat în raport cu o instituție internațională cu care a colaborat, pe baza unui pașaport de serviciu, pus la dispoziție de o instituție de forță a statului român comunist, iar un astfel de document nu se mai află, din motive evidente, în arhivele niciunei instituții din prezent? Sau poate Călin Georgescu călătorea în «misiunile» lui din afara țării pe baza unei identități false, motiv care ar explica de ce numele lui nu apare în niciun document din perioada aceea?” se întreabă Investigatoria