Liderii europeni sunt împărțiți între reluarea dialogului cu Kremlinul și teama că un astfel de pas l-ar legitima pe Putin și ar slăbi poziția Ucrainei.
În timp ce negocierile dintre ruşi şi ucraieneni sunt în toi, sub medierea Statelor Unite, europenii sunt chinuiţi de o întrebare: la patru ani de la începutul războiului este oare necesar să reia cu Vladimir Putin, așa cum face Donald Trump?
„Cea mai importantă întrebare este ce mesaj vrem să-i transmitem lui Putin”
Emmanuel Macron a fost primul dintre cei 27 lideri ai ţărilor UE care a adus în discuţie redeschiderea canalelor de comunicare cu Vladimir Putin. Ideea sa este de a nu se baza exclusiv pe americani pentru a apăra interesele de securitate ale Europei împotriva Rusiei, însă Volodimir Zelenski se opune din răsputeri reluării legăturilor cu liderul de la Kremlin. „Auzim adesea că Europa ar trebui să aibă un dialog separat cu Rusia. Cred că astăzi, Rusia ar folosi acest lucru doar pentru a umili Europa”, spune preşedintele ucrainean, însă a convenit să discute această chestiune cu omologul său francez la Conferinţa de Securitate de la München, care va reuni aproximativ șaizeci de șefi de stat și de guvern de vineri, 13 februarie, până duminică, 15 februarie.
„Să fim sinceri, discutăm deja cu Putin prin intermediul americanilor. Așadar, de ce să nu găsim o modalitate de a vorbi cu el direct? Desigur, în prezenţa Ucraina prezentă”, a declarat președintele cipriot Nikos Christodoulides pentru Le Monde, cu ocazia unei vizite la Paris. Pentru Cipru, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, întrebarea este cu atât mai legitimă cu cât negocierile purtate de administrația Trump ating uneori subiecte care țin de prerogativele comunitare, cum ar fi potențiala aderare a Ucrainei la UE. „Cea mai importantă întrebare nu este dacă ar trebui sau nu să discutăm cu Putin, ci ce mesaj vrem să-i transmitem”, mai spune liderul de la Nicosia.
„Europa nu trebuie să lase negocierile în seama a doi dezvoltatori imobiliari americani”
În momentul de faţă opiniile rămân împărțite cu privire la oportunitatea și modalitățile proiectului susținut de Emmanuel Macron, chiar dacă problema reluării contactelor cu Vladimir Putin nu mai este tabu și câștigă teren. „Este un conflict în care Europa plătește și nu participă. Macron încearcă să se asigure că Statele Unite nu se află în prima linie. Există un calcul strategic în joc: trebuie să fim acolo”, observă Tatiana Kastoueva-Jean, directoarea Centrului Rusia-Eurasia de la Institutul Francez de Relații Internaționale. „Este riscant. Rusia va încerca să ne manipuleze. Rușii nu intenționează să dea înapoi; vor să stranguleze Ucraina cu mâini americane. Europenii nu se pot mulțumi cu rolul de observatori”, avertizează ea.
Deși Emmanuel Macron a luat inițial în considerare o abordare comună, împreună cu Germania și Marea Britanie, cei doi parteneri ai săi rămân precauți, chiar dacă Friedrich Merz a recunoscut pe 6 februarie, în timpul unei vizite la Abu Dhabi, că a fost părtaş la inițiativa de reluare a dialogului cu Vladimir Putin. Pe de altă, parte acesta refuză să deschidă „canale paralele de discuții”, considerând că negocierile trebuie „coordonate” cu Statele Unite. În cadrul Partidului Social-Democrat German, partener în coaliția de guvernare și în mod tradițional mai pacifist, se aud totuși voci în favoarea dialogului cu Moscova. Adis Ahmetovic, purtător de cuvânt al partidului, a cerut ca europenii să fie prezenți la masa negocierilor, deplângând faptul că Europa „lasă conducerea negocierilor în seama a doi dezvoltatori imobiliari americani, Steve Witkoff și Jared Kushner”.
Marea Britanie şi Polonia sunt împotriva discuţiilor cu Kremlinul, Suedia e deschisă la dialog
În afara UE, Marea Britanie este sceptică în legătură cu deschiderea de tratative directe cu Kremlinul. „Ceea ce avem nevoie este o dovadă că Putin își dorește cu adevărat pacea și, în acest moment, încă nu văd acest lucru”, a declarat recent ministrul britanic de externe, Yvette Cooper. În Polonia, demersul inițiat de președintele francez provoacă chiar îngrijorare, deoarece țara vecină cu Ucraina consideră că în joc este chiar propria securitate. Varșovia consideră că nu este momentul potrivit pentru a relua dialogul cu președintele rus. „Nu vom critica inițiativele lui Emmanuel Macron, dar poziția noastră este că trebuie să așteptăm. Și nu există nicio garanție că acest lucru va accelera pacea în Ucraina”, a declarat pentru „Le Monde” o sursă din Ministerul de Externe al Poloniei.
În schimb, în Suedia, premierul conservator Ulf Kristersson consideră că Europa ar trebui să reia „la un moment dat” dialogul cu Moscova. „Deocamdată, trebuie mai întâi să stabilim dacă Rusia dorește cu adevărat să încheie o pace acceptabilă cu Ucraina”, a admis şeful guvernului de la Stockholm.
Discordie între țările baltice dacă să se așeze sau nu la masă cu Rusia
Între statele baltice opiniile sunt împărţite. Pe 4 februarie, într-un interviu acordat Euronews, prim-ministrul leton Evika Silina a declarat că este timpul să înceapă un dialog cu Moscova. „Trebuie să fim la masa negocierilor, pentru că ucrainenii înșiși au început negocierile. Așadar, de ce nu ar trebui europenii să negocieze?”, a spus ea. Președintele estonian, Alar Karis, împărtăşeşte aceeaşi părere. „Chiar dacă nu luptăm direct împotriva Rusiei, am susținut Ucraina timp de mulți ani și continuăm să o facem. Așadar, ar trebui să avem și noi un cuvânt de spus. Dar, încă o dată, suntem puțin în urmă”, a constatat el.
Remarcile preşedintelui de la Tallin nu sunt însă pe placul propriului guvern, ministrul de externe Margus Tsahkna considerând că „dorința de a începe discuțiile cu Putin la Kremlin și de a crea relații bune cu acesta este dezastruoasă pentru Ucraina, amenință direct securitatea Europei și contrazice complet politica actuală de presiune și izolare a Rusiei”. Din Lituania, președintele Gitanas Nauseda, a criticat şi el inițiativele unor țări de a relua dialogul cu Moscova.
În Italia, dimpotrivă, Giorgia Meloni spune că Emmanuel Macron a avut dreptate să pledeze pentru o astfel de evoluție dar rămâne o întrebare: cum să procedăm? „Dacă am face greșeala de a redeschide discuțiile cu Rusia și de a acționa necoordonat, i-am face o favoare lui Putin”, a mai spus Giorgia Meloni, care și-a exprimat sprijinul pentru numirea unui trimis special al UE pentru Ucraina.