Tribunalul București a respins contestația formulată de Călin Georgescu împotriva începerii judecății în dosarul în care este acuzat de propagandă legionară. Hotărârea menține soluția dată anterior, în decembrie, de Judecătoria Sectorului 1, iar efectul imediat este că procedura pe fond poate demara. Decizia are caracter definitiv, ceea ce înseamnă că nu mai poate fi atacată prin căi ordinare de atac.
Ce a decis Tribunalul București
Speța a fost analizată de un complet de divergență, mecanism folosit atunci când magistrații trebuie să armonizeze puncte de vedere diferite apărute pe parcursul judecății. În urma deliberării, completul a respins cererea lui Călin Georgescu prin care acesta încerca să blocheze trimiterea dosarului în fața instanței de fond. Cu alte cuvinte, obiecțiile ridicate cu privire la oportunitatea începerii judecății au fost considerate neîntemeiate, iar soluția din decembrie a primei instanțe rămâne în picioare.
Respingerea unei astfel de contestații are consecințe procedurale clare: cauzei i se dă curs pe fond, iar obiectul devine analiza probelor și a argumentelor ambelor părți, nu legalitatea trimiterii în judecată. În acest punct, părțile sunt chemate să își prezinte pozițiile, să ceară administrarea de probe și să ridice eventuale excepții ce țin de desfășurarea procesului, nu de momentul inițierii lui. În context, formularea „decizie definitivă” indică faptul că etapa incidentelor privind declanșarea judecății s-a închis.
Judecata pe fond va continua după îndeplinirea formalităților de procedură și stabilirea primului termen.
Ce urmează procedural
După rămânerea definitivă a acestei soluții, dosarul merge mai departe către instanța competentă să judece fondul cauzei. Urmează stabilirea unui prim termen, citarea părților și verificarea actelor depuse. La acel moment, apărările se concentrează pe aspectele de conținut: declarații, înscrisuri, solicitări de expertize sau audierea de martori, toate supuse principiului contradictorialității. Este etapa în care judecătorul analizează materialul probator, ritmul procesului fiind dat de complexitatea speței și de cererile formulate în ședință.
Totodată, rămâne valabil cadrul obișnuit al unei judecăți penale: părțile pot depune note scrise, pot cere termen pentru pregătirea apărării sau pot indica noi mijloace de probă, dacă acestea sunt admisibile. La finalul fazei de fond, instanța pronunță o soluție care poate varia de la condamnare la achitare ori încetarea procesului penal, în funcție de situație. Până atunci, prezumția de nevinovăție rămâne pe deplin aplicabilă, iar dreptul la apărare trebuie respectat integral.
În comunicarea publică a speței, acuzația amintită este cea de „propagandă legionară”. Dincolo de titulatura juridică, pentru cititori este important de reținut că abia judecata pe fond clarifică faptele reținute, relevanța probelor și contextul în care au fost făcute eventuale afirmații sau gesturi incriminate. Până la apariția primului termen, nu sunt anunțate alte elemente de calendar, astfel că următoarele repere vor deveni cunoscute odată cu publicarea pe canalele oficiale ale instanței.
Pentru moment, informațiile esențiale sunt că cererea de blocare a începerii judecății a fost respinsă, că soluția anterioară din decembrie a fost confirmată și că efectul practic este posibilitatea de a trece la examinarea pe fond. Părțile urmează să fie informate prin citații, iar orice nouă informație administrativă (numărul completului, sala, ora, durata estimată) va fi afișată de instanță pe măsură ce procedura avansează.