Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, luni, 20 octombrie 2025, sesizarea privind legea ce modifica pensiile de serviciu ale magistraților, iar președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a transmis că hotărârea confirmă protejarea independenței justiției și respectarea principiului separării puterilor.
Mesajul Liei Savonea după hotărârea CCR
Într-o intervenție televizată, șefa instanței supreme a explicat că verdictul are miză instituțională, nu doar financiară, și întărește rolul fundamental al CCR în arhitectura constituțională. Ea a punctat că garantarea statutului magistraților rămâne premisa funcționării corecte a statului de drept.
„CCR sprijină, prin decizia sa, garantarea independenței justiției, a fiecărui magistrat”
Admiterea excepției de către Curtea Constituțională reafirmă rolul său esențial de garant al supremației Constituției și de apărător al statului de drept. Într-un context marcat de presiuni și dispute politice, decizia CCR arată că independența justiției rămâne protejată la cel mai înalt nivel, ca garanție pentru cetățeni și pentru funcționarea democratică a statului.
Înalta Curte salută această reafirmare a principiilor constituționale și subliniază că ele constituie temelia pe care se sprijină întreaga ordine juridică”
Declarațiile au fost oferite în exclusivitate pentru România TV, într-un moment în care dezbaterea publică privind pensiile de serviciu este intensă și polarizată.
Ce prevede decizia și traseul până la vot
Luni, CCR a admis obiecția ridicată de ÎCCJ în legătură cu prevederile privind pensiile de serviciu ale magistraților. Hotărârea a venit după două amânări succesive, din 24 septembrie și 8 octombrie, și a fost pronunțată cu un raport strâns: 5 „pentru” și 4 „împotrivă”.
Excepția de neconstituționalitate a fost formulată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți, care au arătat că modificările asumate de Guvern ar fi produs un impact substanțial asupra statutului judecătorilor și procurorilor, afectând independența justiției și intrând în coliziune cu jurisprudența anterioară a Curții Constituționale.
Argumentele instanței supreme au vizat atât arhitectura normei (modalitatea de adoptare prin asumarea răspunderii), cât și efectele practice asupra carierei magistraților, de la predictibilitate și securitate juridică până la garanțiile de natură constituțională specifice profesiei.
„Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept. Legea încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”
Din perspectiva ÎCCJ, protecțiile constituționale rămân esențiale pentru menținerea echilibrului instituțional, iar decizia de luni confirmă rolul de arbitru constituțional al CCR în raport cu inițiativele legislative sensibile.
Contextul politic și social în care a fost luată hotărârea — marcat, inclusiv potrivit declarațiilor publice, de „presiuni și dispute politice” — a amplificat interesul pentru acest dosar, în care miza este definită prin stabilitatea cadrului juridic și încrederea publică în funcționarea sistemului judiciar.
În plan procedural, demersul a pornit de la sesizarea Secțiilor Unite și a vizat actul normativ promovat prin asumarea răspunderii de către Guvern, cu efecte directe asupra regimului pensiilor de serviciu din magistratură.