De ce a ajuns economia României în recesiune. Ce rol au jucat majorările de salarii în sectorul bugetar? În anul 2024, creșterile salariale au fost de 24%
Datele INSSE de vineri au produs un adevărat cutremur pe scena politică. Una din informații a fost aceea că, la finalul anului trecut, România a intrat tehnic în recesiune (două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului). Liderii PSD au criticat măsurile de tăiere promovate de premierului Bolojan, acuzându-l că a dus țara de râpă. Totuși, datele de vineri au inclus și o surpriză neplăcută pentru social-democrați.
Salariile bugetarilor și recesiunea economică. Unde este legătura?
Datele de la INSSE au inclus și o surpriză neplăcută pentru cei de la PSD. Mai exact, ele au inclus și o rectificare a cifrelor din 2024. Mai exact, în primul trimestru din 2024, în loc de creștere economică de +0,5%, am avut o scădere de -0,4%, iar în al doilea trimestru din 2024, în loc de +0,1%, am avut o scădere de -0,4%. Adică tot o recesiune tehnică.
Cu o zi înainte ca INSSE să anunțe datele oficiale privind evoluția economiei, PSD anunța într-un comunicat oficial că partidul „se opune tăierilor fără excepții a salariilor din sistemul bugetar”. Vineri, după comunicatul oficial, Sorin Grindeanu a reacționat spunând „că nu mergem în direcția corectă”, iar Adrian Câciu, fostul ministru de finanțe, a spus scurt că „economia este în gard”.
Ambii au criticat tăierile făcute de actualul premier, dar decise în coaliție, însă au ignorat datele din 2024. Ce spun datele din 2024 privind salariile bugetarilor? Creșterea a fost de 24% față de anul anterior. Nominal, o diferență de aproape 32 de miliarde, de la 132 la 164 de miliarde lei. Cum e posibil ca România să intre în recesiune cu o astfel de creștere a cheltuielilor?
De fapt nu a fost doar această creștere. În anul electoral 2024, Guvernul a pompat 10 miliarde în recalcularea pensiilor, plus alte 8-9 miliarde în schema de plafonare a energiei. De fapt, rezultatul este atât de neașteptat încât fostul premier Marcel Ciolacu l-a acuzat pe Bolojan de falsificarea datelor INSSE (o acuzație incredibilă venită din partea unui fost premier).
De ce consumul nu a mai susținut creșterea economică
Practic, Guvernul a pompat miliarde de lei în economie – putem adăuga aici și investițiile guvernamentale, plățile la Anghel Saligny au fost și ele de aproape 10 miliarde – bani care practic nu s-au văzut în creșterea economică. Pentru că o mare parte din acești bani s-a dus pe importuri. Balanța comercială a României a crescut de la 6,6% la 8,3% din PIB, ajungând la aproape 30 de miliarde de euro. Iar PIB-ul se calculează adunând consumul intern, investițiile și exporturile din care se scad importurile.
Altfel spus, banii pe care statul român i-a pompat în economie, în acest calcul în salarii mai exact, s-au dus pe importuri. Adică populația și-a cumpărat bunuri din import, bunuri pe care economia României nu le produce. Chiar dacă România a avut investiții mari ele nu s-au văzut în economie – adică ele nu au venit să suplinească cererea mare, ci au fost investiții fără efect economic real.
Așa cum notează și economistul Victor Giosan, acești bani pompați în economie de Guvern au condus și la creșterea inflației.
„Această dinamică arată limitele modelului de creștere pe consum. Pentru că cel mai mare risc în acest model este să nu stimulezi economia ta ci economiile altor țări prin importurile care sunt în creștere. România este o țară cu o piață internă limitată și cu o economie deschisă, membră în UE, integrată în lanțurile de producție europene.
Atunci trebuie să fim foarte atenți cu stimularea consumului, pentru că producția internă nu răspunde atât de rapid la creșterea abruptă a consumului. Nu are cum. Ar însemna să existe capacități nefolosite și să intre instantaneu în producție a doua zi. Și atunci, în fapt, stimulezi importurile.
Dacă presiunea se pune pe alimentele românești, producătorul nu poate să crească instant producția, și atunci crește prețul. De aici avem această corelație cu inflația și cu deteriorarea balanței comerciale”, a declarat acesta, pentru FANATIK.
Este practic ceea ce a încercat să transmită și premierul Ilie Bolojan printr-un mesaj postat pe Facebook ca răspuns la datele INSSE de vineri.
„Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic. Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau”, a spus premierul.
Final de ciclu pentru România
De altfel, în ultimii ani, creșterile salariale în sistemul public au fost semnificative. În anul 2022, creșterea a fost de 5,2%, în anul următor procentul a urcat la 12,8%, pentru ca în 2024 să ajungă la 24%. Ce s-a întâmplat în 2025? Creșterea a fost de doar 1,9%.
Practic, statul a intrat într-o spirală inflaționistă în care avea nevoie de tot mai mulți bani pentru a ține pasul cu creșterea prețurilor, bani care nu ajungeau în economia țării (ci în importuri) – adică nu aveam nici măcar modelul de manual al unei creșteri economice bazate pe stimularea cererii (wage-led growth). (Actualul program de guvernare al PSD vorbește de stimularea investițiilor și facilități fiscale pentru marii investitori, nu de noi creșteri salariale.)
„Motorul creșterii economice în România se oprise de la finalul lui 2022 și a fost întreținută artificial, dopată cu și mai multe stimulente pe linia consumului. Iar randamentele au fost foarte scăzute. Am crescut salariile cu 20% și am investit 5-6%, dar efectul a fost de 0,8-0,9%
Asta ne spune că acest model trebuie regândit și că trebuie să fim foarte atenți la investițiile publice. Nu orice investiție publice e bună, trebuind să fie prioritizate cele care au un sens economic, care contribuie la dezvoltarea economică. Statul a dat miliarde în proiecte care sunt prost fundamentate și prost executate. Să ne gândim la investițiile din Anghel Saligny, eu nu cred că acestea au avut vreun impact economic real – de exemplu localitatea rurală care și-a făcut piste de biciclete, sau școala cu 11 elevi care a renovat zeci de clase”, subliniază economistul Victor Giosan, pentru FANATIK.
România are nevoie de un model de țară dezvoltată
Ce au arătat datele INSSE de vineri este că și atunci când statul a pompat miliarde de lei în economie creșterea economică a fost anemică (sub 1%), și asta fără a lua în calcul și alte sume de bani, de exemplu PNRR. România primește 4-5% din PIB din PNRR și totuși are o creștere economică de doar 0,9%! Asta înseamnă că investițiile făcute de statul român nu au efect economic, adică ele nu produc bunăstare, în cea mai mare parte.
Economistul Victor Giosan este de părere însă că, mai mult de atât, România a ajuns la un final de ciclu de dezvoltare. În opinia sa, dacă în ultimii 20 de ani, am reușit să ne dezvoltăm prin acest tip de politici, de acum înainte ele nu mai funcționează. România trebuie să devină o țară care produce bunuri cu o valoare adăugată superioară.
„Este finalul modelului de dezvoltare economică din ultimii 20 de ani în care noi am recuperat o bună parte din decalajul față de vest. Este ceea ce economiștii numesc capcana venitului mijlociu. Adică state care se blochează la un nivel de dezvoltare mediu pentru că trecerea la un nivel superior nu presupune numai manipulări de taxe și impozite sau manipulări ale consumului și așa mai departe. Presupune niște reforme structurale pe educație, pe cercetare, pe infrastructură, etc..
Noi stăm foarte prost. Ca să facem saltul ăsta avem nevoie de un model de dezvoltare mult mai complex, de reforme mult mai serioase și de o atenție la chestiunile calitative. Nu mai merge cu dopajul ăsta, cresc consumul pe deficit și am creștere economică. Perioada asta e terminată în România și trebuie să ne gândim la un model nou. Companii care să producă valoare adăugată cât mai mare și să atragi investiții mari aici”, a declarat acesta, pentru FANATIK.
Altfel spus, România nu se mai poate dezvolta pompând bani în salarii, și nu dacă face acest lucru prin împrumuturi scumpe, adică pe deficite. În opinia sa soluția stă în eficientizarea investițiilor locale, prin majorarea plăților pe care trebuie să le suporte o administrație. Dacă o primărie trebuie să acopere doar 1% dintr-o investiție atunci va face și o pistă de bicicletă, pentru că nu costă, dacă însă trebuie să acopere 20%, atunci va alege o investiție care să fie cu adevărat necesară și care să se simtă în economie.
Premierul Ilie Bolojan pare să fi recunoscut că Guvernul a comis propriile greșeli, mai exact că au lipsit măsurile de reformă structurale, însă a acuzat contextul în care a fost nevoit să ia aceste decizii (situația fiscală și opoziția). „Am fost cu spatele la zid în vară și au fost necesare măsuri pentru corectarea deficitelor. Au fost măsuri care au coroborat scăderea cheltuielilor de funcționare, creșterea taxelor, reducerea unor investiții. Aceste lucruri le-am pus în practică. Ordinea nu a fost cea mai bună poate, dar aceasta a fost situația. Aceasta este realitatea pe care o avem”, a spus premierul la Europa FM.
Nu e clar care este soluția social-democraților la situația actuală. Liderul Sorin Grindeanu a anunțat că nu este de acord cu tăierile din administrație, și că este timpul să ne întoarcem la impozitarea progresivă. Această idee, pe care social-democrații o anunță public în fața fiecărei crize bugetare, nu asigură fondurile pentru majorările de salarii, este de părere economistul Victor Giosan. În opinia sa, dacă România nu-și rezolvă problemele structurale, de investiții în zone cu plus-valoare ridicată, nu va exista o dezvoltare care să asigure un nivel ridicat de salarizare.
„Marea problemă este ca această mărire de cheltuieli să nu fie pe deficit. Dacă facem asta ne împușcăm singuri, pentru că înseamnă că această creștere nu este susținută și de o bază economică care să genereze veniturile corespunzătoare la buget.
Impozitarea progresivă nu va aduce venituri suficiente pentru a relua modelul de creștere pe consum. Nu rezolvă problemele fundamentale, de exemplu că veniturile au crescut peste productivitatea muncii. Impozitul progresiv are un rol de distribuire, el nu este în UE de exemplu, nucleul veniturilor la buget”, a mai declarat acesta, pentru FANATIK.