România în care sutana și mandatul se dau la schimb. Cum se plimbă puterea între biserică și politică

Preoții în politică reprezintă deja o tradiție consolidată în România, cu toate eforturile ierarhilor de prim rang de a stopa implicarea clericilor într-un domeni mult prea lumesc.

Un fost parlamentar a fost hirotonit zilele trecute la Mănăstirea Mirăuți din județul Suceava, la vârsta de 70 de ani. Este vorba de omul de afaceri Ilie Niță, fost vicepreședinte al CJ Suceava și senator în legislatura 2016-2020, care în 2024 a absolvit Teologia. Preoția sa are un caracter onorific întrucât  nu va primi bani pentru slujirea sa, potrivit Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Traseistul retras la mănăstire

Înainte de a-și găsi liniștea sufletească prin slujirea la mănăstire, Niță a rătăcit deseori calea prin politică, trecând prin PRM, PNL, ALDE și PSD. A ajuns chiar și pe la DNA, care l-a cercetat pentru evaziune fiscală și acte de comerț incompatibile cu funcția de senator. În 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat, în primă instanță, la 8 ani și 5 luni de închisoare cu executare, însă mântuirea i-a venit sub forma unei binecuvântate prescrieri a faptelor, în 2023, facilitată și de achitarea prejudiciului.

Din punct de vedere juridic şi moral, acesta nu este înscris în cazierul judiciar, nefiind înregistrată vreo condamnare. Hirotonia sa a avut un caracter onorific, fiind săvârşită pe seama unei mănăstiri pe care a sprijinit-o constant de-a lungul timpului, prin fapte concrete de ajutorare a Bisericii, precum şi a unor instituţii sociale, inclusiv azile şi orfelinate”, explică Arhiepiscopia permisiunea acordată lui Niță de a intra în rândurile preoțimii.

Starețul și episcopul din Parlament

Însă cazul lui Niță este atipic, întrucât preoții din politică parcurg drumul invers, de la religie către politică. Tentația a apărut încă din 1990, când în primul Parlament ales democratic au intrat starețul mănăstirii Plumbuita Simeon Tatu (senator în 1990-1996) și episcopul Argeșului și Muscelului Calinic Argatu (deputat în 1990-1992), episcopie ridicată apoi la rangul de arhiepiscopie, condusă și astăzi tot de el. Ambii era reprezentanți ai FSN.  În 1996, și PNȚCD a trimit un preot în Camera Deputaților, pe Ioan Roman.

Probabil cel mai influent dintre preoții în politică a fost Ilie Sîrbu. El a fost profesor și director la seminarul teologic din Caransebeș, iar apoi a făcut parte din birocrația ecleziastică, fiind până în 1990 consilier economic la Arhiepiscopia Timișoarei și Caransebeșului. A intrat apoi în afaceri de acolo în politică. Ca ministru al Agriculturii a fost unul dintre membrii guvernului Năstase (2000-2004), iar în 2010 a fost unul dintre artizanii alegerii lui Victor Ponta, pe atunci ginerele său, ca președinte al PSD. După cinci ani în care a fost socotit unul dintre cei mai influenți social-democrați, s-a retras pentru un post de conducere la Curtea de Conturi, fiind vicepreședintele acesteia în 2020-2023.

Preoții în politică, motiv de iritare la BOR

Pentru preoții ortodocși ispitiți de necurăția politicii lucrurile s-au complicat în anii 2000, când Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a început să aplice mai ferm interdicții anterioare prin care impunea restricții severe pentru preoții în politică. Astfel, erau permise doar candidaturi independente pentru posturile de consilier local sau județean, și acelea doar în condiții speciale, cu permisiunea expresă a ierarhilor superiori.

Printre primii care au avut de îndurat mânia BOR a fost Ioan Aurel Rus, parlamentar în 2000-2008, din partea PRM. În 2004 i s-a cerut să aleagă între preoție și politică, dar Rus a refuzat, motiv pentru care Arhiepiscopia Clujului l-a caterisit. Însă aceasta a fost o problemă minoră prin comparație cu procesul în care Rus a fost judecat pentru constituire de grup infracțional organizat și trafic de migranți. Sentința definitivă a venit 2013, când justiția i-a iertat în parte păcatele, fiind condamnat la un an de închisoare, dar cu suspendare. În aceste condiții, și biserica s-a milostivit de „fiul risipitor” și i-a redat dreptul de a sluji la mai puțin de un an după condamnare, astfel că Rus este preot la Nușeni, o localitate din Bistrița-Năsăud.

Lucrurile au fost mai simple pentru Gigel Știrbu, deputat din 2008 încoace. El a fost preot în 1995-2001 într-o comună din Olt, dar apoi a ales politica, fără ca ierarhii să fie nevoiți să mai recurgă la caterisire. În 2013-2014 a fost ministru al Culturii și a rămas un apropiat al mediului bisericesc.

Preotul Boloș și arginții lipsă din buget

Marcel Boloș este un caz aparte: de profesie economist, a absolvit Teologia și a fost hirotonit la 40 de ani. A fost desemnat în două rânduri de către PNL ca ministru al Fondurilor Europene și s-a ocupat de „arginții” statului român în calitate de ministru de Finanțe primul guvern Ciolacu (iunie 2023 – decembrie 2024). Sub oblăduirea sa și a premierului Ciolacu, România a închis anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,28% din PIB, pe metodologia ESA.

Boloș nu s-a înscris oficial în PNL pentru a putea să slujească ca preot, chiar și ocazional. „Când merg acasă la mama la Hodișu slujesc cu preotul din sat, când merg la Oradea slujesc la biserica de lângă Sala Sporturilor. Nu este o rușine în a sluji la biserică, a sluji lui Dumnezeu. Cred că orice demnitar care are sistemul de valori morale creștine nu cred că poate fi altcumva decât bine pentru statul român”, spunea Boloș, în ianuarie 2022, pentru Cluj24.ro.

Și clericii altor culte au fost tentați de politică. Preotul greco-catolic Matei Boilă a fost senator PNȚCD în 1992-2000. Ulterior, ierarhii greco-catolici nu au mai tolerat implicarea politică a clericilor săi. Cristian Terheș a devenit europarlamentar în 2019, însă atunci când și-a anunțat candidatura, Eparhia Greco-Catolică din Statele Unite l-a demis fără prea multe discuții.

Îngăduință la protestanți

Cultele protestante sunt ceva mai îngăduitoare în această privință. Sógor Csaba este pastor calvinist, însă Biserica Reformată din România nu a avut obiecții în 2000, când Sógor a devenit senator UDMR. Ulterior, în perioada 2007-2024, el a fost europarlamentar din partea Uniunii.

Ben-Oni Ardelean a fost pastor baptist din 1998 până în 2008, an în care s-a înscris în PNL. Chiar și după această dată, deși nu a mai fost pastor, a rămas cadru universitar în cadrul Facultății de Teologie Baptistă a Universității București, unde este conferențiar. Ca parlamentar liberal, a fost unul dintre promotorii cei mai fervenți ai referendumului pentru familie din 2017 și a susținut poziții similare cultului de care aparține în chestiuni precum avortul sau căsătoria între persoane de același sex.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *