În numai câțiva ani, numărul de imigranți veniți în România să muncească a crescut de aproape patru ori, la care se adaugă și un număr considerabil de refugiați ucraineni.
Timp de decenii, România a fost una dintre țările cu un număr mare de emigranți care încercau să-și facă o viață mai bună în alte state din Europa Occidentală și nu numai. Însă în ultimii ani, țara noastră a devenit o destinație pentru imigranți, de obicei din Asia, care vin în țara noastră să lucreze, iar acest lucru reiese chiar din statisticile oficiale ale Ministerului Afacerilor Interne.
Cetățeni UE care se mută în România
MAI a pus în dezbatere publică Strategia Națională privind Imigrația pentru perioada 2026-2030, document care are ca scop limitarea migrației ilegale în următorii ani și un control mai mare asupra condițiilor în care străinii ajung în România. Strategia include date din anii anteriori legate de fenomenul migrației în ultimii ani, din 2020 încoace, perioadă care a arăta că țara noastră nu mai este doar una de tranzit către țările bogate din Occident, ci o destinație atractivă pentru sute de mii de oameni.
„La sfârșitul anului 2024 se afla un număr de 238.097 cetățeni străini cu drept de ședere legală, cu +17,7% mai mare decât cel înregistrat la sfârșitul anului 2023 și cu 74,5% mai mare decât valoarea înregistrată la sfârșitul anului 2020”, se spune în document.
De notat este că 27,3% dintre străinii care au drept de ședere legală în România provin din alte state ale Uniunii Europene sau Spațiului Economic European. Deși România este în continuare una dintre cele mai sărace state din Uniune, începe să devină o destinație tentantă pentru cetățeni UE, care fie lucrează de la distanță pentru companii din țările de origine, fie lucrează pentru companii din România.
Creștere spectaculoasă a numărului de muncitori străini
Pe lângă această categorie de străini, MAI menționează imigranți ajunși la noi în baza unui aviz de angajare, a căror creștere este spectaculoasă, chiar dacă statistica MAI se oprește la datele aferente anului 2024. Acest lucru a fost posibil datorită lipsei de forță de muncă pe plan intern, astfel că autoritățile române au crescut constant cota de muncitori imigranți permisă de la 5.500 în 2014 la 30.000 în anul 2019. Din anul 2019 și până în prezent, contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă a cunoscut o creștere accelerată, culminând cu o cotă anuală de 100.000 în perioada 2022-2025.
„Pe fondul unor indicatori macroeconomici favorabili, precum și a regimului juridic permisiv și orientat spre acoperirea deficitului, numărul de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă din România a crescut semnificativ, înregistrând în anul 2024 o creştere de 360, 5% faţă de anul 2020”, precizează MAI. De exemplu, în 2024 Guvernul a fixat o cotă de 100.000 de muncitori intrați pe piața muncii, iar la finele anului numărul de avize de angajare a ajuns la aproape 106.000. Toți acești imigranți sunt din afara UE, întrucât cetățenii Uniunii nu au nevoie de aviz pentru a lucra în România.
Câți ucraineni s-au stabilit în România
Pe de altă parte, Ministerul de Interne admite că nu toți imigranții ajunși în România sub motiv că vor să muncească și-au respectat obligațiile asumate, deseori intrând în țara noastră ca o etapă intermediară înainte de a pleca în alte țări ale UE.
„O temă în atenția autorităților române care ia amploare inclusiv la nivel european este migrația mascată, respectiv intrarea legală în scop de angajare sau studii urmată de nerespectarea scopului călătoriei în România sau depistarea cu ședere ilegală pe teritoriu sau în tentativă de trecere ilegală a frontierei urmate de solicitarea unei forme de protecție internațională”, precizează MAI.
Câteva mii de imigranți care încercau să iasă din România către alte țări UE au fost prinși la graniță, însă mulți alții au reușit să treacă. Din acest motiv, alte țări UE i-au trimis înapoi în România, în baza Regulamentului Dublin, care prevede că imigranții trebuie returnați în țara Uniunii în care au intrat inițial. Vârful de imigranți retrimiși în România în baza regulamentului a fost în 2021, de 5.821 de persoane.
În ce-i privește pe ucrainenii care s-au refugiat în România din calea invaziei rusești, majoritatea au folosit țara noastră pentru tranzitul către alte țări europene, însă peste 160.000 au ales să rămână aici, ca beneficiari de protecție temporară, o categorie distinctă de imigranți. Printre aceștia se numără și circa 14.800 de ucraineni care au intrat fraudulos în România, fiind vorba de bărbați între 18 și 60 de ani care, potrivit legii ucrainene, nu au voie să părăsească țara fiind, cel puțin în teorie, recrutabili în armată.