FANATIK are primele informații despre cauza decesului Ștefaniei Szabo, tânăra doctoriță din Buzău care a fost găsită moartă în camera de gardă de la spitalul județean.
Cauza decesului Ștefaniei Szabo ridică semne de întrebare, tânăra doctoriță de 37 de ani fiind găsită fără suflare chiar la locul de muncă, în camera de gardă.
Care ar putea fi cauza decesului doctoriței Ștefania Szabo. Managerul spitalului din Buzău rupe tăcerea
FANATIK a stat de vorbă cu managerul Spitalului Județean Buzău, Sorin Pătrașcu, care nu exclude varianta ca în spatele tragediei din lumea medicală să fie un burnout (epuizare de la muncă excesivă). Pătrașcu ne-a oferit câteva detalii, în exclusivitate, despre moartea Ștefaniei Szabo, spunând că este posibil ca stresul și presiunea să își fi pus puternic amprenta asupra stării de sănătate a femeii.
„La ora 6, fără câteva minute, am fost apelat de unul din medici spitalului, care m-a informat că doamna director medicală a fost găsită decedată în interiorul camerei de gardă. M-am prezentat la spital, a fost anunțată echipa tehnică a celor de la poliție. Am anunțat și ITM-ul pentru că era în cursul activității. Este foarte adevărat că este unul din medicii foarte implicat. Cu siguranță că, pe fond de oboseală, presiunea, stresul. Cumva posibil să fi cedat. Este foarte posibil orice, chiar și un burnout”, a declarat Pătrașcu, în exclusivitate pentru FANATIK.
Directoarea medicală a Spitalului Județean Buzău lua pastile pentru inimă
Managerul spitalului ne-a mai spus că s-a întâlnit chiar ieri cu Ștefania Szabo, la un eveniment de la spital. Pătrașcu ne-a spus că a fost o zi obișnuită pentru toți, iar doctorița nu dădea semne că se simțea rău. FANATIK a mai aflat că angajații spitalului s-au interesat dacă urma vreun tratament cardiac, iar managerul susține că „lua pastile de întreținere, de menținere a funcției inimii. Erau pastile obișnuite de întreținere a funcției inimii,
Doctorița, suprasolicitată cu o seară înaintea decesului
Managerul spitalului ne-a mai spus că doctorița a fost suprasolicitată în seara dinaintea decesului, având un număr mare de pacienți. Totodată, Pătrașcu a declarat că familia Ștefaniei a fost anunțată imediat după ce a fost găsită fără suflare, conform protocolului.
„37 de ani. Doar că, la tineri și la tot ce se întâmplă în sistemul de sănătate, nimic nu mai este suspect. Au fost câțiva pacienți, destul de mulți din ce înțeleg. Nu știu ce vă spun numeric, pentru că nu am analizat lucrurile din punctul ăsta de vedere, dar a avut, într-adevăr, pacienți pentru care a fost solicitată. Ultimul consult a fost undeva la ora 12. Nu știu ce s-a întâmplat până la ora când a fost găsită, acum investigam și noi.
Așa cu spune protocolul, părinții sunt și anunțați în astfel de situații. Urmează să ne întâlnim cu familia și să vedem ce e de făcut și pe partea aceasta umană a lucrurilor. Părinții sunt din București. Dânsa era divorțată, nu avea rude aici”, ne-a mai spus Pătrașcu.
Spitalul la care muncea Ștefania Szabo, tânăra doctoriță care a fost găsită moartă în dimineața zilei de marți, 28 octombrie, chiar în camera de gardă, avea serioase probleme din cauza lipsei de personal. Unitatea medicală s-a plâns în vara acestui an că e nevoie de medici urgentiști, dar și de specialiști pe mai multe secții, mai ales la Cardiologie și Oncologie.
Probleme cu personalul la spitalul din Buzău. Cele mai multe probleme, la Cardiologie și Oncologie
În luna iunie 2025, managerul spitalului, Sorin Pătrașcu, a spus că unitatea medicală este nevoită să apeleze la medici din afara județului, fiind, de altfel, aduși de-a lungul timpului mulți din București, dar și rezidenți. În ciuda eforturilor de a angaja doctori, se pare că problemele de la spital au persistat.
Pătrașcu spunea în iunie, potrivit sănătătateabuzoiană.ro că era mare nevoie de medici specialiști cardiologi, oncologi, urgentiști pentru a se putea continua asistența medicală. Cele mai multe probleme cu care Spitalul Județean din Buzău se confrunta au fost întâmpinata la secția de cardiologie.
„La Cardiologie avem probleme de câțiva ani, atât pe secție cât și în asigurarea gărzilor. Pentru asigurarea continuității serviciilor medicale prin liniile de gardă am încheiat, anul acesta, contracte de gărzi cu 2 medici rezidenți în specialitatea Cardiologie, anul V. Chiar astăzi am semnat încă un contract de gărzi cu un medic rezident anul V, pentru Cardiologie.
Pentru secție, avem discuții foarte avansate cu unul din foștii medici ai Spitalului Județean de Urgență Buzău care, la rugămințile noastre, ne va ajuta să asigurăm consultațiie în cadrul secției, pe bază de presare de servicii. Astfel, pacienții spitalului care necesită consulturi interdisciplinare sau consulturi pe UPU (aici nu vorbim despre consultațiile aferente medicului de gardă), să fie cumva ajutați și de către acest medic specialist, repet, în cadrul secției”, spunea Pătrașcu cu câteva luni înainte de decesul directorului medical Ștefania Szabo, moarte cauzată, aparent, de oboseala acumulată de orele lungi de la gardă.
Este burnout-ul noua boală a sistemului medical românesc?
Criza de personal și condițiile dificile de muncă din spitalele românești nu afectează doar calitatea actului medical, ci și sănătatea celor care îl oferă. Doru Șupeală, fondatorul Hacking Work, a explicat pentru FANATIK de ce burnout-ul este o amenințare reală pentru cadrele medicale.
„Medicii și asistenții medicali fac parte din categoriile profesionale cele mai expuse la burnout. Starea de epuizare fizică și psihică se instalează mai ales în cazul celor expuși în mod constant la program de lucru prelungit și extrem de intens și tensionat, cum sunt camerele de gardă și unitățile de primiri urgențe.
Este de notorietate faptul că în multe spitale de la noi personalul care acoperă serviciile de urgență și gardă este insuficient, suprasolicitat și deseori forțat să asigure intervenția medicală în condiții improprii (oboseală, aglomerație, lipsă de resurse și de dotări corespunzătoare)”, a declarat, pentru FANATIK, Doru Șupeală, fondatorul proiectului Hacking Work, inițiator al campaniei #VremLegeaBurnout.
Tragedia de la Buzău, semnal de alarmă pentru medici?
Fenomenul burnout-ului în sistemul medical românesc a devenit o problemă tot mai gravă, iar Șupeală trage un semnal de alarmă. Mai mult, referindu-se la cazul tragic de la Buzău, acesta a subliniat că, deși nu există încă suficiente informații pentru a stabili cauzele exacte, semnele epuizării profesionale sunt evidente.
„Nu avem deocamdată suficiente date despre cazul de la Buzău, ca să putem identifica precis niște cauze, însă putem să înțelegem că o perioadă îndelungată de expunere la stres, suprasolicitare, oboseală și somn pe apucate duce în mod direct la burnout, afectează grav sănătatea fizică și psihică a persoanei și poate avea, într-un final, ca efect, decesul din cauza epuizării”, a mai explicat specialistul.