Cei 186 de pasageri ai avionului HiSky, care s-a învârtit deasupra Bucureștiului, timp de două ore, pe 22 februarie 2026, au fost la un pas de moarte. Precedentul din 2005 și problemele companiei
Pentru pasagerii avionului HiSky, ziua de duminică, 22 februarie 2026 trebuia să însemne începutul unei vacanțe exotice, cu soare și all inclusive în Hurghada, Egipt, însă pentru cei 186 de pasageri ai cursei, bucuria unei escapade la plajă și soare s-a transformat în momente de panică, în care respirația li s-a tăiat la propriu, și la figurat, la mii de metri altitudine.
Panica din avionul HiSky, care a survolat Bucureștiul, și precedentul tragediei din Grecia: 121 de oameni au murit din aceeași cauză a aterizării de urgență, în 2005
La doar 30 de minute de la decolare, în zona Varna, Bulgaria, liniștea din aeronavă a fost spulberată de un anunț făcut de pilot: un senzor de presurizare s-a activat. Pentru un pasager obișnuit, poate părea o defecțiune tehnică oarecare, însă, în limbaj aviatic cuvântul „depresurizare” este cel mai sensibil din lista de pericole de evitat/reparat cu orice preț. Din fericire, decizia a fost luată rapid, pilotul acționând pentru întoarcerea pe aeroportul din București, însă aterizarea nu a fost făcută imediat. A urmat un coșmar de două ore, în care aeronava a survolat capitala pentru a consuma combustibil și a ajunge la greutatea optimă de aterizare.
În exclusivitate pentru FANATIK, pilotul Cezar Osiceanu a explicat, pas cu pas, ce s-a întâmplat la bordul Airbus-ului A320, pornind de la ce înseamnă, general vorbind, problema depresurizării. „Depresurizarea avionului este un caz special, deosebit în checklist-ul de avarie al cărui model de avion. Ea poate fi bruscă sau lentă”, ne-a spus, pentru început, expertul în aviație.
Diferența dintre cele două poate însemna viață sau moarte. Depresurizarea lentă, ne spune pilotul, este cea care a dus la tragedia avionului companiei grecești Helios Airways, în 2005, când 121 de persoane și-au pierdut viața. Atunci, o hipoxie severă i-a lăsat inconștienți pe piloți. Aeronava a zburat pe pilot automat până când a rămas fără combustibil și s-a prăbușit, sub ochii neputincioși ai unui pilot militar care încerca să ia legătura cu echipajul.
Ce s-a întâmplat, de fapt, în aer. Pilotul Cezar Osiceanu face lumină: „Depresurizarea a fost una rapidă”
„Depresurizarea rapidă este foarte periculoasă, deoarece poate produce hipoxie rapid piloților în funcție de nivelul de zbor la care este întâlnită. Cu cât mai sus este avionul, cu atât mai rapid se instalează hipoxia. În cazul avionului Airbus 320 al companiei HiSky, cu capital moldovenesc, se estimează că depresurizarea a fost una rapidă și începută la nivelul 340-370 adică între 11.000 și 12.000 metri”, a explicat Osiceanu, pentru FANATIK.
La o astfel de altitudine, timpul de reacție este dramatic de scurt. Odată cu evenimentul care a avut loc pe 22 februarie, termenul „Mayday” a devenit extrem de cunoscut, însă ce înseamnă acest apel? Vorbim despre cel mai grav apel de urgență pe care îl poate lansa un pilot. Procedura este clară. În momentul în care sistemele avionului detectează depresurizarea, în cabină cad automat măștile de oxigen.
Importanța apelului MAY DAY
Piloții își pun imediat măștile și inițiază coborârea de urgență sub 3.000 de metri, altitudine la care se poate respira fără oxigen suplimentar. Teoretic, totul este mecanic, standardizat, repetat în simulatoare de zeci de ori. În cabină, practic, lucrurile arată diferit, căci majoritatea pasagerilor nu sunt atenți la demonstrațiile făcute de însoțitorii de bord înainte de decolare. Când măștile cad de sus, primul instinct nu este calmul, ci panica.
După stabilizarea situației și coborârea sub plafonul critic, apelul MAY DAY a fost retrogradat la PAN PAN, un alt semnal de alertă, dar nu de pericol iminent major. Pentru că era o cursă plină ochi spre Hurghada, aeronava decolase cu plinul făcut, iar aterizarea imediată, la greutatea maximă, ar fi venit cu riscuri suplimentare. De aceea, avionul a intrat în procedura de ”holding”, zbor în cerc, deasupra Bucureștiului, pentru consumarea combustibilului, timp de aproape două ore.
Jos, pe pista Aeroportului Otopeni, mai multe echipaje de intervenție erau deja mobilizate. Conform procedurilor internaționale, odată declarat apelul MAY DAY, controlorii de trafic aerian de la ROMATSA erau obligați să alerteze toate autoritățile implicate, ne mai explică Osiceanu.
Rogobete și Arafat, arătați cu degetul pentru că au creat panică, însă, în realitate, s-au respectat regulile
În spațiul public, au apărut voci critice care au acuzat autoritățile române că au exagerat, creând panică, în prim-plan aflându-se șeful DSU, Raed Arafat, și ministrul Rogobete. Realitatea procedurală ne arată că persoanele care aveau de gestionat situația au procedat corect. „Declararea stării de urgență majoră MAY DAY obligă controlorul de trafic aerian să urmeze procedura internațională standard obligatorie de alertare la sol a tuturor organelor implicate: ministerul sănătății, ISU, Poliția de frontieră etc”, ne-a precizat Cezar Osiceanu.
Pilotul Cezar Osiceanu explică de ce autoritățile române au reacționat corect
„Pentru a se elimina toate suspiciunile legate de acțiunile publice ale domnilor Rogobete și Arafat, aș vrea să precizez următoarele: declararea stării de urgență majoră MAY DAY obligă controlorul de trafic aerian să urmeze procedura internațională standard obligatorie de alertare la sol a tuturor organelor implicate: ministerul sănătății, ISU, Poliția de frontieră etc; acțiunile celor doi menționați de comunicare în mass-media sunt legale și au avut ca scop în condițiile de trafic de ieri din București prevenirea populației în cazul eventualității producerii unei catastrofe situație ce ar fi necesitat transportul și spitalizarea de urgență a celor 186 de pasageri și membri ai echipajului.
Deși în urma aplicării checklist-ului de urgență de către piloți avionul a fost stabilizat la o înălțime de sub 3 mii de metri acolo unde se poate respira fără oxigen suplimentar și s-a comunicat înlocuirea stării de MAY DAY cu cea de PAN PAN (alertă dar nu majoră) în vederea preîntâmpinării producerii unei catastrofe la aterizare, s-au menținut măsurile de alertare luate (condițiile meteo și starea pistei la Otopeni fiind factori de susținere a acestor măsuri). Ca și o concluzie personală la fotbal și la aviație se pricepe toată lumea după cum putem observa!”, a completat Osiceanu, pentru FANATIK.
Nu este prima oară când numele HiSky apare în contextul unor probleme tehnice. În 2023, un avion Airbus A320 operat de companie s-a confruntat cu o situație legată de unul din motoarele aeronavei, incident care a stârnit și atunci îngrijorări în rândul pasagerilor.