Conform unor informații provenite din surse oficiale de la Palatul Cotroceni, România analizează de mai mult timp propunerea venită din partea Franței privind includerea sub protecția umbrelei sale nucleare. Clarificările apar în contextul în care președintele francez, Emmanuel Macron, a anunțat schimbări semnificative în doctrina nucleară a Franței și a prezentat o listă de țări europene care ar putea beneficia de desfășurarea de aeronave și submarine cu capacitate nucleară, ca parte a unui plan extins de consolidare a apărării europene, potrivit Antena 3.
Printre statele menționate de liderul de la Paris se numără Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Danemarca, Suedia și Grecia. România nu s-a regăsit pe lista prezentată de Emmanuel Macron. Într-o intervenție susținută la baza navală extrem de securizată Ile Longue, unde sunt amplasate cele patru submarine nucleare ale Franței, Emmanuel Macron a declarat că suplimentarea arsenalului este necesară.
El a evidențiat rolul de descurajare al acestor capabilități, afirmând că un singur submarin francez echipat cu rachete balistice poate avea o putere de foc comparabilă cu totalul bombelor aruncate asupra Europei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial: „Extinderea arsenalului nostru este indispensabilă”.
Președintele Franței a vorbit și despre aprofundarea cooperării cu mai multe țări europene, făcând referire la posibilitatea organizării unor exerciții nucleare comune și chiar la dislocarea temporară pe teritoriul unor aliați a avioanelor franceze capabile să transporte armament nuclear. „Cred că pot spune că partenerii noștri sunt pregătiți”, a punctat Emmanuel Macron.
România, în aşteptare
Potrivit surselor citate, tema este discutată de mai multă vreme în cadrul NATO, iar România a fost prezentă la consultările tehnice pe acest subiect. Autoritățile de la București manifestă însă prudență, având în vedere sensibilitatea temei și implicațiile sale, atât în ceea ce privește beneficiile, cât și potențialele riscuri. În prezent, România este acoperită de garanțiile nucleare oferite de SUA prin angajamentele asumate în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
„Această discuție nu este nouă în interiorul NATO, iar România a participat la toate dezbaterile tehnice. Nu există o grabă în a lua sau a anunța o decizie, deoarece subiectul este sensibil pentru opinia publică și presupune atât avantaje, cât și riscuri”, au declarat surse pentru Antena 3.
Printre eventualele beneficii ale includerii sub umbrela nucleară a Franței se află întărirea capacității de descurajare. Totuși, un aspect considerat dezavantajos este faptul că hotărârea privind utilizarea armelor nucleare ar reveni exclusiv Franței, nu României.
Miruţă: „Se analizează avantaje și dezavantaje”
La rândul său, ministrul Apărării, Radu Miruță, a precizat că discuțiile vor fi purtate în cadrul CSAT, subliniind că avioanele din dotarea actuală a României nu sunt configurate pentru a transporta încărcături nucleare: „Sunt convins că la nivelul CSAT, al Administrației Prezidențiale și al Ministerului Afacerilor Externe aceste aspecte vor fi analizate.
O astfel de prezență pe teritoriul României poate fi văzută atât ca un factor de descurajare, cât și ca un element care poate transforma țara într-o posibilă țintă, tocmai din cauza acestei capabilități. Se cântăresc atent avantajele și dezavantajele”.
În acest moment, Franța și Regatul Unit sunt singurele state europene care dețin arme nucleare. Capacitatea franceză de descurajare include componente aeriene și navale, cel puțin un submarin fiind permanent în misiune de patrulare.