Sute de mii de pensionari ar putea încasa pensii mai mici decât ar fi sperat, după ce Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ asupra unei inițiative care propunea recunoașterea anilor de ucenicie drept vechime în muncă. În forma actuală a legislației, această perioadă nu este considerată la stabilirea drepturilor de pensie, ceea ce îi dezavantajează în special pe cei care și-au început parcursul profesional înainte de Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă. Proiectul se află în continuare în Parlament, iar decizia finală aparține Camerei Deputaților.
Ce schimbări propune inițiativa legislativă
Parlamentarii au în dezbatere o modificare a Legii nr. 360/2023 referitoare la sistemul public de pensii, care ar adăuga anii de ucenicie la categoria „perioadelor asimilate”. Astfel, ucenicia ar fi tratată la fel ca studiile universitare, programul de master sau serviciul militar, atunci când se calculează numărul total de puncte pentru pensie.
Textul propus pentru completarea articolului 14 prevede explicit includerea uceniciei anterioare anului 2005. Inițiatorii au formulat astfel:
„a’) a urmat perioadele de ucenicie la locul de muncă, desfășurate anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată.”
Dacă norma ar fi adoptată, pentru fiecare an de ucenicie s-ar acorda 0,25 puncte la pensie, identic cu tratamentul aplicat perioadelor de armată sau facultate. Mecanismul de calcul rămâne cel cunoscut: Pensie = VPR × numărul total de puncte. În prezent, VPR (valoarea punctului de referință) este de 81 de lei, iar totalul de puncte se formează din trei componente: contributivitate, stabilitate și perioade asimilate.
Susținătorii proiectului arată că mulți români au învățat o meserie direct în ateliere, fabrici sau întreprinderi, contribuind efectiv la producție, fără ca anii petrecuți ca ucenici să fie valorificați astăzi în pensie. În expunerea de motive se precizează:
„Această etapă avea, în mod evident, caracterul unei activităţi pregătitoare în scop productiv, desfășurată într-un cadru de muncă şi contribuind la economia naţională. Cu toate acestea, în lipsa unei reglementări clare în acea perioadă, aceste perioade nu sunt, în prezent, valorificate”.
De ce a primit Consiliul Legislativ aviz negativ
Consiliul Legislativ consideră că aplicarea retroactivă a noii reguli ar putea vulnerabiliza principiul neretroactivității și ar genera diferențe între pensionarii deja ieșiți din activitate și cei care vor ieși în viitor. În documentul transmis Parlamentului, instituția notează că ucenicia a intrat ca instituție distinctă a dreptului muncii abia în 2005, iar legislația de atunci a fost construită tocmai pe ideea de a nu produce efecte pentru trecut.
„Ucenicia a fost introdusă ca instituție în dreptul muncii ca atare în anul 2005, legiuitorul de atunci optând în mod expres şi întemeiat pentru aplicarea neretroactivă. O reglementare contrară instituită 20 de ani mai târziu, în loc să repare discriminările pe care îşi propune să le remedieze, poate crea unele noi, prin afectarea persoanelor care au ieșit deja la pensie şi nu au beneficiat de acești ani.”
Pe scurt, argumentul este că o astfel de schimbare, dacă ar funcționa pentru trecut, ar lăsa pe dinafară persoane ieșite deja din sistem, alimentând noi tensiuni de echitate. Totodată, recalculările masive ar pune presiune tehnică și financiară pe administrarea pensiilor.
Inițiatorii insistă însă că includerea uceniciei ar reprezenta un gest minim de echitate socială, pentru a nu discrimina munca reală depusă înainte de 2005. Ei amintesc că acele activități aveau caracter productiv, fiind organizate la locul de muncă sub îndrumarea unor meșteri, iar valorificarea lor ar corecta o lacună istorică a cadrului normativ.
În continuare, proiectul urmează să fie dezbătut în nouă comisii parlamentare, după care va ajunge la vot în Camera Deputaților, care este forul decizional. Până atunci, tema rămâne cu mize importante pentru actualii și viitorii pensionari, mai ales pentru cei care au trecut prin ucenicie înainte de 2005 și privesc cu interes felul în care legislativul va regla balanța dintre recunoașterea muncii și neretroactivitatea legii.