Un sondaj INSCOP arată pe cine dau vina românii pentru războiul din Ucraina. Ce procente au Rusia, SUA și Uniunea Europeană și cum interpretează sociologii datele
INSCOP Research vine cu date despre percepția românilor cu privire la războiul din Ucraina. Astfel, peste jumătate dintre români cred că Rusia este vinovată, dar cifrele au scăzut în comparație cu anul 2022. Remus Ștefureac susține că acest lucru a fost posibil din cauza lipsei de comunicare strategică din partea clasei politice.
Peste jumătate dintre români cred că Rusia este vinovată
Studiul „4 ani de război în Ucraina”, realizat de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center, dezvăluie faptul că aproape 55% dintre români cred că Rusia este vinovată de declanșarea războiului din Ucraina. În același timp, sondajul arată că procentul a scăzut în comparație cu luna mai 2022, atunci când s-a înregistrat un procent de 71,2%. De asemenea, în 2023, la acest capitol, sondajul arăta 49,8%, deci a fost o scădere considerabilă de la un an la altul.
De asemenea, 14,1% dintre respondenți au dat vina pe Ucraina, în creștere comparativ cu noiembrie 2023 (8,8%) și mai 2022 (4,5%). Românii au mai răspuns și cu SUA (7,7%). Aici s-a înregistrat o scădere față de anii trecuți (14.6% în noiembrie 2023 și 10.4% în mai 2022). Nici Uniunea Europeană nu a lipsit din sondaj (9%). Și aici a fost o creștere (2.9% în noiembrie 2023 și 1.7% în mai 2022).
„Datele arată trecerea de la un consens inițial puternic al atribuirii vinovăției pentru declanșarea războiului, către o fragmentare progresivă a percepțiilor, semn că opinia publică devine mai permeabilă la narațiuni alternative alimentate de războiul informațional fără precedent.
Creșterea ponderii celor care atribuie vina altor actori decât Rusia indică nu doar polarizare, ci și o diversificare a cadrelor de interpretare geopolitică în rândul populației pe fondul eforturilor constante de influențare a populației. Aceste evoluții se datorează absenței în ultimii 4 ani a unor linii curajoase de comunicare strategică asumate de clasa politică și care să proiecteze clar și constant interesele critice ale României”, a declarat directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac.
„Cercetarea validează existența unor tendințe îngrijorătoare la nivelul societății”
În acest context, studiul INSCOP Reseach dorește să arate modul în care opinia publică din România a evoluat în raport cu realitatea unui conflict prelungit la granițe. De asemenea, directorul general New Strategy Center, George Scutaru, a declarat că datele vin în urma „unui slab răspuns instituțional și a unor campanii de dezinformare”, lucru ce „validează existența unor tendințe îngrijorătoare la nivelul societății”.
„Această cercetare prezintă percepția românilor față de diverse teme direct legate de războiul din Ucraina sau care au legătură cu aspecte importante ce țin de securitatea țării noastre. Cercetarea validează existența unor tendințe îngrijorătoare la nivelul societății, care s-au accentuat sub presiunea unor evenimente interne și externe, a unui slab răspuns instituțional și a unor campanii de dezinformare.
Situația actuală este determinată de mai mulți factori, cum ar fi comunicarea sporadică sau inconsistentă din partea elitei politice în ceea ce privește suportul pentru Ucraina, evitarea temelor legate de apărarea și securitatea României în ciuda evoluțiilor în plan internațional, lipsa de implicare în dezvoltarea unei culturi de securitate și a unei responsabilități civice atunci când vine vorba de apărarea României”, a declarat George Scutaru.
Datele au fost culese în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026. Metoda de cercetare aplicată a fost interviul prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1100 de persoane. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.