Traian Băsescu a avut misiune ușoară la CCR, în încercarea de a-și recupera casa și beneficiile. Parlamentul, Guvernul și Avocatul Poporului au refuzat să ia parte la ședință.
Ilie Bolojan (șeful Guvernului), Sorin Grindeanu (președintele Camerei Deputaților), Mircea Abrudean (Președinte interimar al Senatului) și Renate Weber (Avocatul Poporului) au refuzat să transmită puncte de vedere referitoare la beneficiile lui Traian Băsescu, deși Curtea Constituțională le-a solicitat acest lucru.
Traian Băsescu, reprezentat de Valeriu Stoica la CCR
La începutul lunii iulie, CCR a decis că Traian Băsescu își poate primi înapoi casa de protocol și beneficiile de fost președinte pe care le pierduse în 2021, după ce s-a stabilit că a colaborat cu Securitatea.
A fost o simplă formalitate pentru avocații lui Traian Băsescu: Bogdan Dragoș și Valeriu Stoica. Aceștia nu au avut decât opoziția unui procuror de la Parchetul General. Restul părților implicate nu au dorit să se implice sau să-și strice concediul.
Motivare CCR: ”Nu au comunicat punctele de vedere”
Președinții celor două Camere Parlamentare, Guvernul României și Avocatul Poporului nu au transmis puncte de vedere la ședința Curții Constituționale, cu toate că judecătorii constituționali le-au solicitat acest lucru în mod special. Informația apare în motivarea CCR, publicată în Monitorul Oficial la începutul lunii august:
”La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției de neconstituționalitate, avocat Valeriu Stoica și avocat Dragoș Bogdan, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. (…)
Potrivit dispozițiilor art 30 alin. (1) din Legea 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate”, se arată în motivarea Deciziei 319/2025 a Curții Constituționale a României.
Superficialitate sau premeditare? Când instituțiile statului nu mai sunt interesate să-și apere propriile legi
Reprezentanții celor mai puternice instituții din statul român au fost complet dezinteresate de cazul fostului președinte, care este la un pas să-și recapete toate beneficiile pe care le avea în urmă cu câțiva ani.
Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, spune că absența acestora de la dezbaterile CCR reprezintă o practică des întâlnită, în ciuda faptului că Guvernul, Parlamentul și Avocatul Poporului au obligația legală de a fi prezenți fie și cu un punct de vedere.
Augustin Zegrean, fost președinte CCR: ”Când s-a discutat despre pensia parlamentarilor, au fost în sală”
”Este o practică, foarte rar răspund. Președinții Camerelor aproape niciodată. Când venea câte o sesizare de la un grup parlamentar și era o problemă care îi privea pe toți, atunci mai răspundeau.
Nu există nicio sancțiune aici, Curtea nu ține seama de faptul că ei n-au răspuns dar are obligația să-i sesizeze. Și ei au obligația legală de a răspunde, dar dacă nu răspund, ce să le faci?
Există o obligație legală, dar fără sancțiune. Ei pot să și participe, sigur, nu vine președintele Camerei, poate trimite om. Când s-a discutat legea cu pensiile parlamentarilor, atunci au trimis. Când s-au anulat alegerile, nu. Depinde cine este implicat”, a declarat Augustin Zegrean pentru FANATIK.
Mai au nevoie judecătorii constituționali de un alt punct de vedere? Zegrean: ”Ei știu tot”
În practică, lipsa punctelor de vedere din partea acestora nu influențează direct legalitatea procedurii, însă lipsește Curtea de o perspectivă instituțională extrem de importantă, care poate aduce argumente suplimentare și analize juridice esențiale. În lipsa lor, judecătorii constituționali s-au bazar doar pe susținerile părților și pe propria documentare.
Dacă din punct de vedere procedural, impactul poate fi considerat minim, nu același lucru se poate spune despre mesajul pe care instituțiile statului le transmit. Mai exact, dacă Guvernul sau Parlamentul nu apără explicit legea (în cazul de față Legea 243/2021) CCR poate aprecia că nu există o susținere fermă pentru constituționalitatea acesteia. Iar dacă nu are acoperire constituțională, de ce a mai fost emisă?
”Asta vine din recunoașterea deplină de care se bucură Curtea Constituțională în societatea românească, deci nu mai este nevoie și de un alt punct de vedere pentru că ei știu tot”, a comentat cu ironie Augustin Zegrean.
Traian Băsescu a atacat la CCR legea care-i lăsa pe președinții care au colaborat cu Securitatea fără beneficii
Traian Băsescu a atacat la CCR mai multe acte, în cadrul unor litigii aflate la Curtea de Apel București, atât cu SPP cât și cu RAAPPS.
Actele criticate sunt:
- Art. 2 alin. (1) lit. t) și art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
- Legea nr. 243/2021, care modifică art. 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001 (drepturile foștilor șefi de stat)
- Sintagma „și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”
Traian Băsescu a susținut că adoptarea Legii 243/2021 s-a făcut cu încălcarea bicameralismului, că are un caracter intuitu personae (adresată unei singure persoane), contrar principiilor de generalitate și abstractizare a legilor. În plus, legea adaugă o condiție nouă de pierdere a drepturilor foștilor președinți, fără o motivare adecvată și fără legătură cu dispozițiile constituționale privind mandatul prezidențial. De asemenea, legea instituie o nouă formă de răspundere pentru președinte pe lângă cele stabilite prin Constituție (înaltă trădare și demitere prin referendum), este retroactivă și încalcă principiul egalității și separației puterilor în stat.
CCR: legea afectează dreptul la proprietate
Curtea de Apel București a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale motivând că ”există indicii de caracter intuitu personae”, adică e posibil să avem o lege ”cu dedicație”.
Analiza CCR a scos la iveală că inițiativa legislativă fusese adoptată tacit de Camera Deputaților înainte să fie votată în Senat, drept urmare a fost respinsă critica privind încălcarea bicameralismului.
Totuși CCR a admis în parte criticile privind neconstituționalitatea intrinsecă:
- Constată că Legea 243/2021 este neconstituțională în privința lipsei de previzibilitate și a instituirii unei sancțiuni automate pentru fapte din trecut, fără norme tranzitorii.
- Această reglementare afectează drepturi patrimoniale dobândite și creează o ingerință disproporționată în dreptul de proprietate.
Motivul pentru care legea atacată de Traian Băsescu la CCR nu este constituțională
În motivare, judecătorii au insistat pe faptul că legea nu conține criterii, limite, excepții sau dispoziții de aplicare în timp, contrar cerințelor de claritate și previzibilitate. De asemenea, Parlamentul nu poate crea sancțiuni retroactive, chiar și în materii de beneficii acordate prin lege, fără a respecta principiile constituționale.
„Cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr.243/2021 pentru modificarea art.1 alin.(3) din Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, în ansamblul său, este neconstituțională, fiind contrară prevederilor constituționale art.1 alin.(5) privind principiului legalității, în componenta privind calitatea legii, și ale art.15 alin.(2), din perspectiva lipsei dispozițiilor tranzitorii, precum și a caracterului retroactiv al acestei legi”, a transmis CCR la scurtă vreme după luarea deciziei.
Traian Băsescu își așteaptă privilegiile înapoi: casă, indemnizație, transport și pază pe viață
În 2021, lui Traian Băsescu i s-au retras toate beneficiile de fost șef de stat, după ce a fost declarat colaborator al Securității comuniste. Acestea constau în:
- o casa de protocol din cartierul Primăverii
- indemnizația lunară de 11.148 de lei, care (75% din indemnizaţia acordată preşedintelui în funcție)
- servicii permanente de pază şi protecţie
- utilizarea gratuită a unui autoturism