Obezitatea din adolescență, boala din viața de adult: unul din patru copii este supraponderal sau obez, arată OCDE. Ce spun diabetologii

Cât de strânsă este legătura dintre obezitatea din perioada adolescenței cu dezvoltarea bolilor cronice din viața de adult. Care sunt greșelile care îi îmbolnăvesc pe copii

România se confruntă cu cel mai mare număr de adolescenți obezi și supraponderali, în comparație cu mediile țărilor OCDE. Unul din patru tineri în vârstă de 15 ani este obez sau supraponderal. De asemenea, țara noastră este fruntașă și când vine vorba de obiceiurile nesănătoase. Ce spun diabetologii cu privire la legătura dintre problemele din copilărie și bolile cronice dezvoltate în viața de adult. Ce greșeli, aparent inofensive, îi pot îmbolnăvi.

Adolescenții din România, obezi și supraponderali

Potrivit unui raport OCDE, „Reviews of Health Systems: Romania 2025”, unul din patru tineri de 15 ani era declarat supraponderal sau obez în 2022. De asemenea, în 2019, ultimul an din care sunt disponibile date, 67% dintre adulții români erau considerați supraponderali sau obezi, comparativ cu medica OCDE de 54%.

În 2021, 29% din mortalitatea din România a fost atribuită unor comportamente nesănătoase, de la modul în care oamenii mănâncă, la inactivitatea fizică, fumatul și consumul de alcool. În ceea ce privește riscurile alimentare, România înregistra un procent de 16% din totalul deceselor, depășind media OCDE de 10%.

„Proporția adulților români care consumă cel puțin cinci porții de fructe și legume pe zi este printre cele mai scăzute în comparație cu țările OCDE, cu doar aproximativ 40%. În mod similar, doar unul din cinci români a practicat activitate fizică de mai mult de trei ori pe săptămână, printre cele mai scăzute din țările UE”, se mai arată în raport.

De asemenea, raportul OCDE subliniază faptul că Guvernul a luat măsuri pentru a reduce numărul persoanelor cu probleme de acest fel, precum implementarea unei taxe pe băuturile cu zahăr și interzicerea vânzării de produse alimentare bogate în grăsimi, sare și zahăr în școli și în spațiile din apropiere.

„În plus, medicii de familie sunt încurajați să ofere persoanelor, atât asigurate, cât și neasigurate, consultații preventive anuale, dar participarea la acestea a fost sub nivelul dorit”, se mai precizează în document.

Obezitatea din adolescență, boala din viața de adult: ce obiceiuri ne pot îmbolnăvi

Contactată de FANATIK, medicul diabetolog din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București Raluca Cursaru a declarat că se poate ajunge la boli cronice dacă nu se fac schimbări în timp. De asemenea, anumite comportamente văzute în familie și menținute pot duce la probleme serioase.

„Dacă nu se schimbă nimic în obiceiurile lor alimentare și continuă să facă aceleași lucruri pe care le-au făcut în copilărie sau adolescență și în viața de adult, atunci, cu siguranță, numărul kilogramelor va crește și atunci riscă apariția diabetului, tensiunii, dislipidemiei. Așa-numitul sindrom metabolic se instalează. Asta ar fi ideea. Trebuie intervenit în școli mult mai mult, chiar și la ședințele cu părinții ar trebui să se discute lucrurile acestea”, a declarat diabetologul.

În același timp, medicul Raluca Cursaru subliniază că problemele adolescenților cu alimentația încep din familie, apoi se continuă în grupurile de prieteni. Modul în care familia mănâncă îi va influența. După care, ajunge la școală, în clasele V-VIII, unde programul este de după-amiază și „mănâncă haotic”. Cu toate acestea, lipsa unui mic-dejun reprezintă problema principală.

„Marea majoritate a copiilor nu mănâncă dimineață. E o greșeală. Mănâncă pe la 10, 11 și cine știe ce mănâncă. Ori ceva dulce, ori un croasant, ori un covrig, ori un ștrudel. Și, apoi, următoarea masă mai e probabil undeva pe la 2, 3, 4 și cu siguranță masa principală se duce undeva spre seară”, a mai subliniat diabetologul.

Când vine vorba de bolile din viața de adult, determinate de stilul nesănătos din copilărie, adolescență, diabetologul Raluca Cursaru a mai declarat că există risc nu numai pentru diabet, ci și pentru hipertensiune. De asemenea, sedentarismul contribuie la astfel de complicații.

„Pe de altă parte, nici mișcare nu se mai face. Cel puțin, până în clasa a VIII-a, de cele mai multe ori îi duc părinții la școală, nu se duc pe jos. Coboară din mașină, intră în școală, se așază în bancă și tot așa. Și, mai târziu, ca și noi, ceilalți adulți, avem mașină, mergem la birou cu mașina, ne dăm jos din mașină și iar ne așezăm pe scaun. Practic și sedentarismul e un alt factor de risc”, a subliniat medicul Raluca Cursaru, pentru FANATIK.

Situația din țară s-a înrăutățit. Recomandările diabetologului

Pentru a rezolva aceste probleme, diabetologul Raluca Cursaru a subliniat că este nevoie ca adolescentul să fie învățat, ușor, ușor, să mănânce dimineața. De asemenea, „ar trebui încurajat gătitul acasă, cu cât mai puțin ulei posibil”. Întrebată dacă, de-a lungul anilor, situația copiilor din țară care suferă de obezitate s-a înrăutățit, diabetologul a afirmat că numărul acestora „a crescut semnificativ”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *