Ce datorie are Ungaria lui Viktor Orban, eroul suveraniștilor din România și Europa. Cum arată rezultatele guvernării de la Budapesta, după 15 ani sub comanda lui Orban
În anul 2010, atunci când Viktor Orban ajungea la conducerea Guvernului de la Budapesta, veniturile maghiarilor erau cu 25% mai mari decât ale românilor. Practic, la finalul unei luni de muncă, un maghiar își permitea să cumpere cu un sfert mai mult decât un român. Datele de la finalul anului 2024 arătau că România depășise deja Ungaria la nivelul PIB per capita. Astăzi, când Orban e aproape să fie scos de la guvernare, iar România e în pragul instabilității politice, ambele țări se confruntă cu aceeași problemă: datoria guvernamentală uriașă.
Ungaria lui Orban, bate România și la datorie
Agenția de Management a Datoriei de Stat din Ungaria (ÁKK) a raportat finalul lunii ianuarie a acestui an că datoria guvernamentală a Ungariei a crescut cu circa 4 miliarde de euro, după ce Budapesta s-a împrumutat cu 3 miliarde de euro de pe piețele externe și cu un miliard de pe piața internă (titluri de stat). Autoritățile de la Budapesta raportează o situație tensionată, dar sub control, a datoriei guvernamentale, după ce datoria a sărit cu aproximativ 3,82 mld euro, ajungând la 154/ 155 miliarde euro (62.090 miliarde HUF).
La un PIB nominal în perioada 2024/ 2025 de 200 – 2010 miliarde euro, o datorie guvernamentală de 155 miliarde reprezintă un procent de 75% raportat la PIB. Vorbim de un procent mult peste limita Maastricht de 60%. În contextul alegerilor din aprilie, unde partidul lui Orban are deja un decalaj de peste zece procente, informațiile sunt că guvernul de la Budapesta a ieșit din nou pe piețele europene, de unde s-a mai împrumutat cu 1,2 mld euro.
Cum a ajuns Ungaria lui Orban, practic liderul politic care a ajuns eroul suveraniștilor din România și din Europa, unul din statele cele mai îndatorate din UE? Practic, în anul 2010, atunci când Orban venea la putere, Ungaria era sub un acord de salvare cu FMI, în contextul crizei economice, iar datoria guvernamentală ajunsese la 80% din PIB. În deceniul următor a urmat o serie de măsuri de austeritate și măsuri mai puțin convenționale, cum ar fi naționalizarea fondurilor de pensii – idee vehiculată și la București recent. Astfel, în anul 2019 datoria ajunsese la circa 93 mld euro, sau 60-65% din PIB.
În anii următori a lovit însă pandemia COVID și, ca peste tot în lume, datoria Ungariei a sărit din nou la 79% din PIB din cauza măsurilor de sprijin și a contracției economice. Valoarea nominală a datoriei Ungariei a explodat însă după anul 2022, odată cu criza energetică (la fel ca România, Ungaria a avut și ea o schemă de plafonare a energiei), fapt la care a contribuit și conflictul deschis al lui Viktor Orban cu UE și Comisia Europeană mai exact (Ungaria nu a beneficiat de fondurile din PNRR). Astfel, dacă în 2019 datoria țării era de 93 miliarde, în doar 6 ani, guvernul de la Budapesta a adăugat alte 60 de miliarde de euro. Practic, o creștere nominală cu 60% în doar câțiva ani.
Datorie mai mare ca România
România a trecut și ea printr-o situația similară în ultimii ani. Ultimele date oficiale, valabile pentru luna noiembrie a anului 2025, arată că datoria țării noastră a trecut și ea de pragul important de 60% (unii economiști susțin că după acest prag, datoria publică reprezintă o frână pentru creșterea economică a unei țări). Deși procentual, raportat la PIB, datoria administrației publice a crescut cu mai puțin de 15% față de anul 2020, în termeni nominali creșterea a fost semnificativă. Mai exact, de la 498 miliarde, astăzi datoria guvernamentală a României a ajuns la 1.121 miliarde.
Zilele trecute, ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a reacționat și el la faptul că oficial, pe datele din noiembrie, datoria României a trecut de pragul psihologic de 60%, subliniind însă că această datorie nu a fost acumulată peste noapte. „Nu înseamnă o criză – înseamnă că, ani la rând, statul a cheltuit mai mult decât a încasat, iar diferenţa s-a finanţat prin împrumuturi. Iar aceste împrumuturi se adună.
Nivelul de azi reflectă acumularea unor deficite foarte mari în anii anteriori, culminând cu momentul 2024, când România a închis anul cu un deficit de 9,3% din PIB, la care s-a adăugat o creştere economică foarte slabă (0,9%). Alături de acestea, România a avut ani consecutivi de politici fiscale expansioniste, creşteri permanente de cheltuieli, amânând corecţii necesare de teama consecinţelor electorale”, a spus oficialul român.
Practic, deși în termeni nominali Ungaria are o datorie mai mică decât a țării noastre, 153 de miliarde versus 180 de miliarde euro, România este avantajată de faptul că are o economie mai mare. Faptul că țara noastră are o economie de 1,7 ori mai mare permite țării noastre să suporte mai ușor o astfel de datorie. Așa cum a subliniat și ministrul Nazare, problema României nu a fost atât nivelul datoriei, cât faptul că țara noastră a avut deficite uriașe în ultimii ani, deficite care au alimentat consumul și nu investițiile în economie.
Budapesta, copleșită de dobânzi
Comisia Europeană estima încă de anul trecut că datoria externă a României va depăși valoarea de 61% în acest an, urmând să ajungă la 62,7% în anul viitor. Pe de altă parte, România pare să reușească să-și țină sub control deficitul bugetar, estimat să ajungă la sub 6% în 2027, an în care creșterea economică a țării ar trebui să fie peste 2%. Pe de altă parte, predicțiile pentru Ungaria, unde deficitul este și el semnificativ, peste 5%, văd o creștere a datoriei externe până la 75% în 2027.
Practic, Ungaria lui Viktor Orban, cel care a promovat ideea de suveranitate în interiorul UE, se apropie de o datorie de 75% din PIB, fapt agravat și de faptul că Ungaria nu a avut acces la fondurile din PNRR. Mult mai șocantă este și suma pe care Budapesta o plătește anual pentru serviciul datoriei, adică pentru dobânzile pe care țara le plătește la împrumuturile masive. Cifrele Comisiei Europene pun această cifră la 4-5% din PIB (de la 5% la finalul lui 2024, estimat să ajungă la 4% în acest an).
Dobânzile la care se împrumută astăzi atât România cât și Ungaria sunt aproape identice, puțin mai bune pentru România (6,47% pentru Ungaria, vs. 6,45% România, procent care ajunsese la 6,1% la finalul lui februarie – pentru bondurile guvernamentale pe zece ani). Totuși, ambele state plătesc astăzi o datorie acumulată în decursul ultimilor ani, iar pentru România, această cifră a fost de 50 miliarde lei (2,6% PIB) pentru anul 2025. Cu un procent de 4 -5% din PIB pe dobânzi, Ungaria se pare că plătește tot în jur de 10 miliarde de euro pe an.
Diferența stă însă în mărimea celor două economii. În primul rând, procentual, efortul Ungariei cu serviciul datoriei este mai mare, dată fiind dimensiunea economiei țării, în raport cu România (210 mld vs 350 mld România). Practic, în condițiile în care Ungaria are o economie cu 40% mai mică ca a României, un cetățean maghiar trebuie să facă un efort aproape dublu pentru a menține statul pe linia de plutire. Apoi, faptul că Budapesta are o datorie nominal mai mică decât România (153 mld vs 181 mld) arată că vecinii noștri s-au împrumutat la dobânzi mult mai mari în trecut (7-8%).
Aceste cifre arată că Ungaria este aproape de o spirală a datoriei externe, cu dobânzi uriașe ce se apropie de 5% din PIB, deficitul va crește în continuare, deci Budapesta trebuie să se împrumute și mai mult pentru a plăti aceste noi datorii. România pare a avea încă spațiu de manevră, în condițiile în care dobânzile au reprezentat doar 2,6% PIB.