Tensiunea politică a crescut vizibil după ce Institutul Național de Statistică (INS) a revizuit datele privind evoluția economiei în 2024. Fostul premier, în prezent președinte al Consiliului Județean Buzău, Marcel Ciolacu, acuză deschis actualul Executiv condus de Ilie Bolojan că ar încerca să schimbe percepția publică asupra performanței economice din perioada guvernării sale.
Mesajul său este tranșant și orientat către premier: cere prezentarea directă a realității, fără cosmetizări, și respinge ideea că România s-ar fi aflat în recesiune resimțită de populație în timpul mandatului său. Ciolacu susține că modificările operate de INS au răsturnat concluziile inițiale despre anul 2024.
Contextul revizuirii INS pentru 2024
Potrivit relatării lui Marcel Ciolacu, estimările publicate inițial arătau o creștere modestă, apoi o corecție în sus, pentru ca ulterior – la doi ani distanță – să apară o reinterpretare care plasează economia pe minus. Fostul premier spune că această succesiune de cifre a schimbat narațiunea despre perioada respectivă.
„Prima oară am zis că avem creștere economică de 0,4%. (…) Au venit și m-au corectat și au spus că avem 0,7%. (…) Acum vin, după doi ani, și spun că n-a fost pe plus, a fost pe minus”.
În viziunea lui Ciolacu, asemenea rectificări succesive creează confuzie în rândul publicului și pun sub semnul întrebării modul în care sunt comunicate datele oficiale. El insistă că, dincolo de statistici, percepția din teren nu a fost aceea a unei economii intrate în recesiune în perioada în care a condus Guvernul.
Mesajul lui Marcel Ciolacu către Ilie Bolojan
În centrul intervenției sale publice, Ciolacu îi adresează premierului un apel direct, pe care îl formulează în termeni neechivoci. Fostul șef al Guvernului interpretează ultimele prezentări ale datelor ca pe o încercare de a „acoperi realitatea” și de a reconfigura, post‑factum, judecata asupra rezultatelor economice din 2024.
„Ilie, astâmpără-te și spune-le oamenilor adevărul!”
Acest reproș public marchează o nouă etapă a polemicii dintre actorii politici de la vârf, într-o perioadă în care cifrele oficiale sunt atent scrutate de societate. Ciolacu se raportează la comunicările INS pentru a evidenția discrepanțele dintre versiunile succesive și pentru a contracara, spune el, o „poveste” construită în defavoarea mandatului său.
Fostul premier subliniază că, indiferent de revizuirile operate, oamenii nu au perceput atunci o contracție economică clară. Din această perspectivă, el respinge „etichetele” negative care ar fi apărut ex post, odată cu schimbarea interpretării datelor.
În același timp, poziția lui Ciolacu readuce în prim‑plan rolul transparenței instituționale și al comunicării consecvente a indicatorilor macroeconomici. Fostul premier își leagă apăsat argumentația de parcursul statisticelor publicate și reiterează nevoia de a evita mesajele care pot fi percepute drept manipulatoare.
El își reafirmă statutul actual – președinte al Consiliului Județean Buzău – și își asumă public apărarea bilanțului guvernării pe care a condus‑o, arătând că, în absența unei imagini coerente a datelor, dezbaterea publică riscă să alunece spre interpretări partizane.
Articolul în care au fost consemnate declarațiile a fost publicat la ora 15:16, pe 14 februarie 2026, și actualizat la 15:17 în aceeași zi.