Respectată de mulți pentru energia ei constantă în spațiul public, mama lui Culiță Sterp, cunoscută drept Mama Geta, a anunțat că pregătește o carte în care își va așterne, fără ocolișuri, povestea de viață. Ea spune că dorește să adune momentele grele și lecțiile învățate într-un volum scurt, dar intens, convinsă că proiectul va ajunge la publicul larg.
Planul editorial al Mamei Geta
Deși apare adesea zâmbitoare, Mama Geta recunoaște că în spatele imaginii se află ani complicați, pe care vrea acum să îi aducă la lumină. Volumul este gândit să aibă în jur de 100 de pagini, pentru a rămâne concentrat și ușor de parcurs. Titlul nu este stabilit încă—se gândește la o formulă scurtă, din 2–3 cuvinte—dar spune că deja a notat idei, mai ales episoadele cele mai apăsătoare.
Autoarea își exprimă încrederea că demersul va avea priză, inclusiv la generațiile active online. Estimează că interesul ar putea merge până la vânzări de un milion de exemplare, mizând pe autenticitate și pe rezonanța poveștii. Ea vorbește deschis despre durerile care i-au rămas ca urmare a trecutului, menționând momente de reacții violente care i-au marcat sănătatea.
„Eu vreau să scriu o carte, cu povestea vieții mele, va fi incredibil. De fiecară dată, după ce gătesc, pe mine mereu mă doare spatele și coastele rupte de bărbatul care a dezertat de acasă. Eu de vreo 3-4 spun că vreau să scot o carte despre ce am trăit, vreau să fie scurtă, de 100 de pagini, nu vreau să plictisesc lumea. Și sunt convinsă că o să prindă bine și o să se vândă.”
În privința structurii, spune că volumul va avea o introducere despre anii timpurii și va continua cu un „cuprins” centrat pe întâmplări definitorii—o biografie construită din secvențe-cheie, nu un jurnal zilnic. Potrivit ei, multe dintre aceste istorii nu au fost spuse până acum.
Traume, familie și libertatea de a povesti
Un capitol important va atinge relația cu fostul soț, despre care afirmă că i-a provocat suferințe adânci. Mama Geta evocă inclusiv urmările fizice—coaste rupte și furnicături persistente la piciorul drept—care revin în special când stă mult în picioare sau se schimbă vremea. Spune că nu o interesează aprobarea acestuia și că va relata faptele așa cum au fost, menționând și momentul de la nunta lui Iancu, când bărbatul și-ar fi exprimat regretul.
În demersul literar, declară că se bazează pe sprijinul fiicei, Ileana, care o îndeamnă să finalizeze ciorna și să treacă la tipărire. Autoarea mizează pe detalii „pe care nimeni nu le știe”, considerând că tocmai această deschidere ar putea stârni conversații și numeroase interpretări în mediul online.
„Va fi un fel de biografie, și cu copilăria mea, pe scurt, de unde am plecat, o introducere scurtă, apoi acel cuprins care va fi incredibil. Și fata mea, Ileana îmi spune mereu să termin ciorna, că mă ajută și ea după, o tipărim și îi dăm drumul. Să vedeți de acolo câți ar face tiktokuri. Sunt acolo niște povești și niște detalii pe care nimeni nu le știe. Fostul meu bărbat mi-a rupt coastele, mi-a dat în piciorul drept de mă furnică mereu, când stau în picioare sau când se schimbă vremea. Pe mine nu mă interesează ce părere ar avea el sau ce va spune când va citi, pentru că e totul adevărat. Și la nuntă la Iancu el le-a zis copiilor că îi pare rău că a bătut-o pe mama lor. Păi degeaba îți mai pare rău acum, că m-a bătut gratis, asta e problema”
Dincolo de rănile vechi, intenția ei este de a așeza totul într-o narațiune coerentă, cu accent pe momentele definitorii și pe puterea de a merge mai departe. Urmează etapa de rafinare a manuscrisului și alegerea unui titlu scurt, iar cititorii curioși rămân în așteptarea detaliilor despre apariție