Un raport recent al Curții de Conturi aduce în prim-plan o serie de constatări care pun sub semnul întrebării imaginea administrației din Bihor, prezentată ani la rând drept un exemplu de eficiență și rigoare bugetară în perioada în care instituția a fost condusă de Ilie Bolojan. Documentul oficial scoate la iveală o serie de nereguli contabile și plăți considerate nelegale sau nejustificate, cu un impact financiar de zeci de milioane de lei.
Lovitură pentru Ilie Bolojan. Ce relevă auditul Curții de Conturi
Potrivit raportului, auditorii au identificat multiple probleme legate de evidența patrimoniului, gestionarea activelor și modul de efectuare a unor plăți. Printre cele mai importante constatări se numără înregistrări contabile incorecte, bunuri care nu mai apar în gestiune sau, dimpotrivă, figurează în acte deși au fost transferate, precum și decontări realizate fără acoperire legală sau documentară corespunzătoare.
Auditul evidențiază două dezechilibre majore în contabilitatea instituției:
- Supraevaluarea activelor necurenteImobile aferente Campusului pentru Învățământ Dual Oradea sunt menținute în evidențele contabile cu o valoare de 17,87 milioane de lei, deși acestea au fost deja transferate în domeniul public al Municipiului Oradea. Practic, bunurile nu mai aparțin instituției, însă continuă să fie reflectate în bilanț, ceea ce duce la o imagine artificial mărită a patrimoniului.
- Subevaluarea altor activeÎn paralel, terenuri preluate pentru drumuri județene și proiecte din Zona Metropolitană Oradea, în valoare de 14,48 milioane de lei, nu au fost înregistrate în contabilitate, deși există fizic și sunt utilizate. Această omisiune creează un dezechilibru suplimentar și indică o evidență patrimonială incompletă.
Cele două discrepanțe însumează peste 32 de milioane de lei, sugerând probleme serioase în gestionarea și reflectarea patrimoniului public.
Probleme legate de patrimoniul cultural
Raportul mai arată neconcordanțe între evidența contabilă și gestiunea bunurilor culturale. Au fost identificate erori de denominare a patrimoniului din perioada anterioară anului 2005, ceea ce a generat diferențe semnificative în evidențe. Valoarea totală a acestor erori este estimată la aproximativ 38 de milioane de lei.
Cu alte cuvinte, patrimoniul cultural există în fapt, însă este înregistrat incorect, ceea ce afectează acuratețea situațiilor financiare și poate influența percepția publică asupra modului de administrare.
Plăți nejustificate și control intern deficitar
Curtea de Conturi a identificat, de asemenea, plăți nejustificate și decontări greșite în valoare totală de circa 2,07 milioane de lei. Printre nereguli se numără lucrări neexecutate, accesorii aplicate eronat și ajustări financiare incorecte.
Pe lângă acestea, au fost descoperite și alte erori de ordinul zecilor sau sutelor de mii de lei, ceea ce, potrivit auditorilor, indică un model repetitiv de cheltuire în condițiile unui control intern insuficient sau aplicat defectuos.
Un alt aspect semnalat îl reprezintă provizioanele pentru litigii, în valoare de 707.411 lei, care au fost supraestimate deoarece nu au fost actualizate după pronunțarea unor sentințe definitive. Această situație a dus la reflectarea incorectă a obligațiilor financiare în bilanț.
Nereguli fiscale și riscuri suplimentare
Raportul menționează și o asociere fără personalitate juridică în cadrul căreia au fost identificate nereguli fiscale în valoare de 50.000 de lei. Deși suma este relativ redusă comparativ cu celelalte constatări, auditorii avertizează asupra riscului de litigii sau blocaje administrative generate de astfel de situații.
O imagine afectată
În ansamblu, constatările Curții de Conturi conturează un tablou al unor deficiențe semnificative în gestionarea patrimoniului și a fondurilor publice. Chiar dacă unele dintre nereguli țin de erori contabile sau de neactualizarea evidențelor, amploarea sumelor implicate – de ordinul zecilor de milioane de lei – ridică semne de întrebare cu privire la rigoarea mecanismelor de control intern și la corectitudinea raportărilor financiare din perioada analizată.
Raportul nu stabilește vinovății penale, însă recomandările formulate de Curtea de Conturi impun măsuri de remediere și clarificare. Rămâne de văzut ce consecințe administrative sau politice vor urma și cum va fi gestionată situația în perioada următoare.