Lavinia Pîrva a recunoscut ce se ascunde, de fapt, în spatele căsniciei sale fericite cu Ștefan Bănică! Cât a suferit artista! Nimeni nu a b

Lavinia Pîrva a vorbit deschis despre viața personală și despre modul în care își construiește, zi de zi, relația cu Ștefan Bănică Jr.. Într-o conversație sinceră, artista a explicat ce stă la baza cuplului lor, dar și de ce începuturile au fost pentru ea o încercare serioasă.

Secretul declarat al mariajului cu Ștefan Bănică Jr.

Cântăreața spune că absența geloziei a contat enorm. Pentru ea, o relație sănătoasă are nevoie de respect real, încredere și un dialog constant, nu de suspiciuni. De altfel, Pîrva subliniază că atitudinea partenerului a consolidat această stare de echilibru, ceea ce i-a permis să trăiască mariajul fără presiunea comparațiilor sau a zvonurilor din jur.

Invitată în podcastul Gând la gând cu Teo Trandafir, Lavinia a detaliat viziunea ei asupra iubirii, în care nimeni nu aparține nimănui, iar puterea cuplului vine din libertate și responsabilitate împărtășită. Ea a arătat că maturitatea emoțională se cultivă în timp, cu gesturi mici, dar consecvente.

„Am citit la un moment dat și mi-a rămas în cap un lucru. Cred că am mai spus asta. Nimeni nu pierde pe nimeni, pentru că nimeni nu deține pe nimeni. Eu așa am plecat la drum, cu acest lucru. Cum ar fi fost ca eu să fiu geloasă pe Ștefan? Ar fi fost ceva rău, e logic că omul ăsta e unul dintre cei mai iubiți artiști, unul dintre cei mai râvniți bărbați. Dacă aș fi fost geloasă, ar fi durat relația o lună, două, trei, cinci…”

Artista a completat ideea explicând că, atunci când dintre cei doi lipsește respectul, oricine poate suferi. Însă, când partenerul nu îți oferă motive de îndoială, căutările prin telefon devin irelevante, iar echilibrul se menține firesc.

„Cred că nu despre asta este vorba într-o relație. Cred că ține și de omul de lângă tine, adică atitudinea asta pe care eu o am cred că i se datorează și lui. Nu știu cum aș fi fost în alt context, habar nu am, pe mine soțul meu nu m-a făcut niciodată să simt ceva în neregulă sau să mă simt prost în vreo situație. Respectul e unul reciproc și foarte mare și atunci nu e cazul, nu e nevoie să căutăm (n.r – în telefon). E și o chestiune de maturitate, dar în primul rând ține de omul de lângă tine. Atunci când iubești și omul de lângă tine se poartă cum nu trebuie, să nu folosim alți termeni, normal că suferi, normal că te doare, normal că poți avea anumite reacții, e firesc”

Momentul dificil care a marcat începutul relației

Lavinia a rememorat și o etapă grea, trăită tocmai atunci când relația cu Ștefan a fost asumată public. Spune că era „nepregătită” pentru furtuna de interpretări, etichetări și speculații care s-au lipit de numele ei. A fost perioada în care a ales să caute răspunsuri în interior, prin lecturi, dialog cu oameni noi și o reevaluare lucidă a propriilor limite.

„Hai să îți spun un lucru pe care nu l-am mai spus niciodată. Acum niște ani, multicei, am avut o perioadă destul de greuță, pe care nu știam să o gestionez. La un moment dat, am fost depășită de orice situație și am spus așa: Doamne, vreau să aflu niște răspunsuri, dar care să nu vină din exterior, vreau să vină din interiorul meu. În momentul acela s-a deschis o altă zonă a vieții mele, în sensul că am început să cunosc altfel de oameni, am început să citesc.”

„A fost chiar în anul în care am oficializat relația cu Ștefan, a fost ceva greu atunci, ceva greu de dus pentru mine la momentul acela, eram total nepregătită. Eram un om care nu făcuse rău la nimeni, pentru că la momentul ăla s-a scris că am făcut, că am dres, că am stat în spatele mașinii, într-un portbagaj, eu citeam și nu înțelegeam ce se întâmplă. Mi s-a pus o etichetă și am avut așa o imagine care nu avea nicio legătură cu mine. N-am simțit nevoia să demonstrez nimic și nici acum nu simt, eu sunt de părere că atunci când un lucru trebuie să fie clar, va fi”

Astăzi, Lavinia Pîrva descrie un drum construit prin încredere și prin refuzul de a trăi în logica suspiciunii. Pentru ea, contează să rămână prezentă, să se raporteze la maturitate și să-și protejeze energia de zgomotul din jur, fără a transforma asta într-o performanță, ci într-o normalitate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *