Tribunalul Mureș a decis trecerea cauzei lui Emil Gânj la judecata pe fond, după ce, la acest ultim termen procedural, din partea inculpatului nu a mai sosit nicio contestație și nicio cerere. Bărbatul, acuzat că și-ar fi ucis fosta parteneră, Andra, rămâne de negăsit de peste jumătate de an, în timp ce ancheta și procedurile judiciare înaintează.
Decizia vine după o perioadă în care apărarea a încercat, prin demersuri legale, să încetinească ori să blocheze mersul dosarului. Acum, absența oricărei intervenții din partea lui Emil Gânj a permis instanței să verifice legalitatea rechizitoriului și să trimită cauza spre analiza probelor în fața judecătorului de fond.
Dosarul trece la judecata pe fond: ce s-a schimbat
La finele lui octombrie 2025, avocatul din oficiu desemnat pentru Emil Gânj a depus o contestație împotriva hotărârii prin care fusese aprobată arestarea preventivă. Ulterior, la termenul anterior din cameră preliminară, a mai apărut o cerere formulată în numele său. De această dată însă, nu a mai fost depus niciun document, iar Tribunalul Mureș a încuviințat trimiterea dosarului în faza în care vor fi administrate și evaluate probele.
Constatarea legalității rechizitoriului nu echivalează cu o vinovăție stabilită, ci doar confirmă că actul de sesizare îndeplinește condițiile pentru ca faptele reținute de procurori să fie dezbătute public, în ședințe de judecată. În esență, din acest punct instanța va analiza, pas cu pas, ceea ce acuzarea și apărarea aduc la dosar
Judecata pe fond este etapa principală a procesului penal, în care se administrează probele, se audiază martorii și părțile, iar la final instanța pronunță o soluție de condamnare sau achitare, cu posibilitatea de apel.
Potrivit informațiilor din dosar, avocatul familiei victimei, Adrian Cuculis, a explicat semnificația acestei faze procedurale și a subliniat lipsa demersurilor recente ale inculpatului. Tăcerea dinspre apărare contrastează cu perioada anterioară, când linia de apărare miza pe contestații și excepții.
Tăcere din ascunzătoare și pașii următori în instanță
Emil Gânj rămâne căutat la nivel național, în timp ce familia Andrei așteaptă ca instanța să treacă la administrarea probelor. Lipsa oricărei noi contestații sau cereri poate fi interpretată ca o schimbare de tactică: dintr-o strategie activă în una a tăcerii, în care dosarul e lăsat să curgă către dezbateri pe fond.
Pentru partea civilă, trimiterea pe fond înseamnă o șansă ca mărturiile, expertizele și înscrisurile să fie cântărite direct în fața judecătorului. Pentru inculpat, această etapă marchează momentul în care apărarea va putea contrazice, punctual, acuzațiile, fie personal, fie prin reprezentant, cu respectarea regulilor privind citarea persoanelor care se sustrag procedurilor.
În plan procedural, instanța va stabili un prim termen de judecată, va dispune citările necesare și, dacă absența inculpatului persistă, poate aplica mecanismele prevăzute de Codul de procedură penală pentru situațiile de neprezentare. În paralel, autoritățile continuă căutările, iar mandatul de arestare preventivă rămâne referința juridică pentru privarea de libertate în eventualitatea depistării.
Este esențial de reamintit că Emil Gânj beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive. Faptul că dosarul ajunge pe fond nu stabilește vinovăția, ci deschide scena principală a procesului, acolo unde fiecare probă va fi discutată contradictoriu.
Următorul pas așteptat este afișarea pe canalele oficiale ale instanței a primului termen pe fond la Tribunalul Mureș, împreună cu eventualele măsuri dispuse pentru administrarea probelor și citarea părților implicate.