După câți ani pierzi dreptul de moștenitor? Ce spune legea despre succesiune

Moștenirea se deschide la data decesului, iar de aici încolo începe să curgă timpul în care fiecare chemat la succesiune trebuie să decidă dacă acceptă sau nu patrimoniul lăsat în urmă. Întrebarea practică este: după cât timp riști să pierzi dreptul de moștenitor și ce pași sunt necesari pentru a nu rata termenul?

Termenul pentru acceptarea moștenirii și ce înseamnă „a accepta”

În dreptul românesc, termenul de principiu este de 1 an de la deschiderea succesiunii (adică de la deces). În acest interval, un moștenitor trebuie să își manifeste opțiunea succesorală. Această manifestare poate fi:

• expresă – printr-o declarație de acceptare dată la notar sau prin înscris autentic;
• tacitá – prin săvârșirea de acte care arată fără echivoc intenția de a primi moștenirea (de exemplu, conservarea bunurilor succesorale, plata cheltuielilor obligatorii legate de acestea, administrarea curentă).

Importantdezbaterea succesiunii la notar (emiterea certificatului de moștenitor) este procedura care consfințește juridic ceea ce s-a întâmplat deja în fapt și în drept: acceptarea. Poți deschide succesiunea și mai târziu, însă numai dacă acceptarea (expresă sau tacită) s-a realizat în termen. Dacă nu ai făcut niciun act de acceptare în termenul legal, dreptul de a accepta se stinge, iar calitatea de moștenitor se pierde.

Excepții, situații speciale și efecte dacă termini termenul

Există situații în care cursul termenului este protejat de lege. Pentru minori și persoanele lipsite de capacitate, scurgerea termenului este suspendată pe durata incapacității; opțiunea succesorală va putea fi exercitată de reprezentantul legal sau, după recăpătarea capacității, de persoana în cauză, potrivit regulilor aplicabile fiecărui caz. De asemenea, dacă un moștenitor este de bună-credință împiedicat să-și exprime opțiunea (de pildă, nu a avut cunoștință despre deces ori a existat o piedică obiectivă), practica judiciară analizează punctual posibilitatea de dovedire a unei acceptări tacite sau folosirea unor remedii procedurale.

Dacă nu ai acceptat în termen și nu se aplică vreo excepție, dreptul de a accepta se stinge: partea ta se reîmparte între ceilalți chemați la moștenire, potrivit ordinii și cotelor legale ori testamentare. În absența oricărui moștenitor care să fi acceptat, patrimoniul rămas devine moștenire vacantă și intră în administrarea statului, conform procedurilor legale.

Renunțarea la moștenire este o altă opțiune. Ea se face expres, la notar, și produce efecte din momentul declarației. Renunțarea nu se prezumă și nu poate fi dedusă din fapte echivoce; spre deosebire de acceptare, tacita renunțare nu este recunoscută.

În practică, multe familii se ocupă de formalități la notar după luni sau chiar ani de la deces. Esențial este însă ca în primul an de la deschiderea succesiunii să existe o acceptare – fie că a fost consemnată expres, fie că rezultă din acte neîndoielnice. Notarul va verifica actele și împrejurările (plăți, administrare, conservare) pentru a stabili dacă a avut loc o acceptare în termen.

Câteva repere utile pentru a nu pierde drepturile:
• notează-ți data decesului și calculează de atunci termenul de 1 an;
• dacă ești mai mulți moștenitori, comunică rapid și stabiliți cine se ocupă de actele urgente (certificat de deces, inventarierea bunurilor, conservarea acestora);
• păstrează dovezi ale actelor care arată intenția de acceptare (chitanțe de impozite pe bunurile succesoriale, costuri de conservare, asigurări, inventare semnate);
• cere consultanță la notar sau avocat în caz de neclarități, mai ales când există testament, datorii sau bunuri în străinătate.

Documente de bază la dezbaterea succesiunii: certificate de naștere și căsătorie ale moștenitorilor, actul de identitate, certificatul de deces, actele de proprietate ale defunctului, extras de carte funciară (unde e cazul), adeverințe fiscale și eventuale atestări privind datoriile. Onorariul notarial și taxele se stabilesc potrivit normelor în vigoare și valorii masei succesorale.

Informațiile de mai sus au caracter general și nu înlocuiesc consultanța juridică individualizată. Pentru situații particulare (moștenitori minori, bunuri în coproprietate, conturi bancare blocate, litigii între co-moștenitori), e indicat să te adresezi unui profesionist care poate evalua documentele și termenele concrete.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *