În dimineața de 3 februarie, într-un moment în care agenda publică era acaparată de simboluri, ceremonii și calcule diplomatice, a apărut un document care a început să circule discret, dar cu greutate. Nu e un comunicat sec, nu e o frază aruncată la întâmplare, ci o scrisoare care împinge în față trei teme ce revin obsesiv în relația dintre Washington și București: securitatea, energia și comerțul.
Textul, transmis în spațiul public după ce ar fi fost obținut la solicitarea Antena 3, are un ton oficial și, în același timp, personalizat: vorbește despre continuitate, despre „dinamica” parteneriatului și despre lucrurile pe care cele două capitale vor să le țină în mișcare, fără pauze și fără ambiguități.
În jurul acestei scrisori s-au adunat rapid întrebări: ce se promite, ce se cere, ce se sugerează și, mai ales, cine se află în centrul ei. Numele Donald Trump rămâne prezent în discuțiile despre direcția Americii, iar Nicușor Dan apare în ecuația protocolară de la București — două repere care, puse în același cadru, ridică miza dincolo de un simplu schimb de urări.
Mesajul venit de la Washington: fraze scurte, semnale lungi
Documentul descrie un cadru de cooperare în care România este tratată ca aliat NATO și ca actor relevant pentru stabilitatea regională, cu o trimitere clară la Marea Neagră. Dincolo de formulele diplomatice, apar intenții concrete: consolidarea relației prin proiecte economice și prin contacte mai directe între cetățeni — o zonă de „diplomație” care, în astfel de texte, nu e niciodată întâmplătoare.
„Statele Unite și România împărtășesc un parteneriat solid și în continuă dezvoltare, axat pe securitate, cooperare energetică și comerț.”
„Apreciez leadership-ul României ca aliat NATO și pilon al securității regionale.”
„Ne așteptăm să extindem oportunitățile de comerț, investiții și inovare, care vor stimula economiile noastre.”
Există și o componentă simbolică legată de 1 Decembrie, cu urări transmise „în numele poporului american”. Însă adevărata încărcătură e în ideea repetată că relația nu se sprijină doar pe guverne, ci și pe oameni — formularea care, de obicei, pregătește terenul pentru proiecte și deschideri ce pot fi anunțate ulterior.
Accent pe securitate, energie și comerț: triada care nu e niciodată neutră
Pe linia strategică, România e descrisă drept un „pilon” pentru flancul estic al NATO, iar mențiunea distinctă a Mării Negre fixează clar interesul pentru o zonă unde stabilitatea se negociază zilnic, în nuanțe. În paralel, componenta economică împinge în față investițiile, comerțul și inovarea ca motoare care ar trebui să „stimuleze economiile” ambelor părți.
În plan energetic, mesajul sugerează că această cooperare rămâne un vector-cheie: infrastructură, diversificarea surselor și proiecte care țin de tehnologie avansată. În același timp, se conturează ideea de dialog mai intens între mediile de afaceri și o interconectare a comunităților profesionale — acel tip de detaliu care, într-o scrisoare oficială, poate funcționa ca invitație.
În spațiul public, ecoul e dublat de declarații mai vechi atribuite lui Donald Trump, în care acesta vorbea despre români într-un registru direct: „Mie îmi plac mult românii, cred că sunt un popor grozav” și „relația cu România este foarte bună”. Iar la București, numele Nicușor Dan se regăsește în aceeași perioadă în discuțiile despre semnale externe și mesaje de protocol, într-un decor în care fiecare cuvânt e cântărit.
Scrisoarea de 3 februarie este, de fapt, mesajul oficial transmis de Donald Trump către Nicușor Dan, în care liderul american reafirmă parteneriatul SUA–România și insistă pe securitate, cooperare energetică și comerț, cu o atenție specială pentru regiunea Mării Negre.