Elena Ceaușescu și Ion Iliescu au avut o legătură mai puțin cunoscută. De ce se dezbrăca soția lui Nicolae Ceaușescu în fața viitorului președinte
Relația dintre Ion Iliescu și familia Ceaușescu a fost una mai veche și mai complexă decât mulți dintre români cunosc. Repoziționat ca un oponent al sistemului, Iliescu a fost, în realitate, un produs al comunismului care a avut neșansa să devină incomod, el fiind văzut ca un exponent al unei așa-zise aripi reformiste a Partidului Comunist Român.
Care era, de fapt, legătura dintre Elena Ceaușescu și Ion Iliescu
Ion Iliescu a cunoscut-o pe Elena Ceaușescu încă din copilărie, prin intermediul unchiului său, Eftimie. Cunoscut drept Berbec sau Nenicu, Eftimie Iliescu a intrat în Partidul Comunist din România (PCdR) în 1937 și a lucrat în structurile Ministerului de Interne, ocupând funcția de șef al Serviciului Echipament din Direcția Aprovizionării și Gospodăririi (UM0777) în perioada anilor 1950-1960.
Istoricul Lavinia Betea dezvăluie în cartea ”Viața lui Ceaușescu. Ucenicul Partidului” despre o ”legătură aparte” între tânăra Lenuța Petrescu și familia Iliescu, dar mai ales cu Eftimie, pe care ”îl îndrăgise” înainte să-l cunoască pe Nicolae Ceaușescu.
”Lăsa din aceste poveşti să se-nţeleagă şi o legătură aparte cu familia Iliescu. Înainte de a-i fi cunoscut pe Marin şi pe Nicolae Ceauşescu, ea-l îndrăgise pe unchiul lui Ionel, viitorul ofiţer de Securitate Eftimie Iliescu, pe-atunci lucrător într-o carmangerie. Confirmă şi Ion Iliescu cunoştinţa cu Lenuţa Petrescu. Când Marioara Iliescu, mama sa adoptivă, a fost ilegalizată de partid, Lenuţa Petrescu l-a dus, pe furiş, într-o casă conspirativă să se întâlnească”, dezvăluie Lavinia Betea în ”Viața lui Ceaușescu”.
Cum s-au apropiat cei doi
Ion Iliescu era cu 14 ani mai tânăr decât Elena Ceaușescu, însă destinele lor s-au reunit într-un mod cu totul neașteptat în timpul războiului. În acel moment, Alexandru Iliescu, tatăl viitorului președinte, era închis în aceeași celulă cu Nicolae Ceaușescu, în lagărul de la Târgu Jiu.
Potrivit sursei citate, Elena îl vizita pe iubitul ei la Târgu Jiu însoțită de cumnata sa și de tânărul Ionel (Ion Iliescu), care venea să-și vadă tatăl.
Alexandru Iliescu și Nicolae Ceaușescu se cunoșteau deja de ceva vreme, iar în 1938, tatăl lui Ionel i-l prezentase pe viitorul lider comunist fratelui său, Eftimie, în a cărui casă locuise în perioada 1938-1939.
De formație ceferist, Alexandru Iliescu a fost membru al PCdR din 1930, a participat la Congresul al V-lea al PCdR de la Moscova.
Contextul politic și legăturile cu familia Ceaușescu
În perioada interbelică și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, PSdR era ilegal, iar adepții lui erau arestați și încarcerați la Doftana, Târgu Jiu, Caransebeș, etc.
Pe de altă parte, Internaționala a III-a (Cominternul), coordonată de la Moscova, considera România drept un stat burghezo-moșieresc și o țintă pentru includerea în sistemul comunist în perioada postbelică.
În acest context, PCdR se subordona Cominternului și primea instrucțiuni direct de la Moscova. În timp ce liderii importanță (Ana Pauker, Vasile Luca, Valter Romen, etc) se aflau în URSS, militanții comuniști care populau lagărele își căutau canale directe prin care să fie sprijiniți logistic direct de Rusia (cu bani, arme, etc), într-o perioadă în care România era aliată cu Germania nazistă. În același timp, în închisori se năștea viitoarea generație de lideri comuniști, în frunte cu Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu. Existau inclusiv facțiuni de comuniști care își disputau supremația prin închisori.
Vizitele la închisoare și rolul Elenei Ceaușescu
La data de 13 august 1939, cartierul bucureștean Ferentari a găzduit o serbare câmpenească organizată de breasla lucrătorilor din industria textilă, pielărie și încălțăminte. Circa o mie de participanți, majoritatea evrei, au fost raportați de unul dintre polițiștii infiltrați în mulțime.
Punctul culminant al evenimentului din Parcul Veseliei era concursul în urma căruia o tânără urma să fie declarată Regina Muncii. Nu era vorba despre un concurs obișnuit de frumusețe: titlul urma să fie decernat tinerei care reușea să vândă cele mai multe cărți poștale.
Momentul a fost folosit de comuniști pentru a strânge adeziuni pentru eliberarea din închisoare a comuniștilor. ”Vrem eliberarea lui Ilie Pintilie, Șandru Ovidiu, Zighelboim Ștrul, Iliescu Alexandru”, era unul dintre mesajele de pe cărțile poștale vândute de tânăra Lenuța, care a și câștigat titlul de Regina Muncii.
”Cele mai multe cărți poștale le-a vândut Lenuța Petrescu, muncitoare textilistă la Fabrica Jaquard din București, conducătoarea secției de tineret din sectorul II de Negru, consemnase agentul care i-a redat și discursul de învingătoare: ”Mulțumesc, proletariatului conștient de eforturile făcute pentru apărarea libertății și amartirilor clasei muncitoare. Cerem pâine și dreptate, intrarea în legalitate, eliberarea lui Gheorghe Velcescu”. După regină a vorbit tânărul Nicolae, ”în același sens” cu premianta, menționa omul din poliție”, scrie autoarea biografiei lui Nicolae Ceaușescu.
Două săptămâni mai târziu mai târziu, Siguranța l-a căutat acasă pe Nicolae Ceaușescu, dar nu l-a găsit. Viitorul dictator a fost condamnat în lipsă, la trei ani de închisoare, așa cum avea să povestească însuși Nicolae Ceaușescu ceva mai târziu.
În acel moment, Nicolae Ceaușescu mai fusese închis și avea să fie prins din nou, până la urmă, fiind vizitat în permanență de tânăra Lenuța, uneori însoțite de puștiul Ion Iliescu.
Cum mergeau împreună la întâlnirile cu Nicolae Ceaușescu
Elena Ceaușescu mergea regulat de la București la Târgu Jiu, pentru a-l întâlni pe Nicolae. În multe cazuri, ea era însoțită de Ion Iliescu, care la acea vreme avea doar 12 ani.
Nu este foarte clar de ce Ion Iliescu era însărcinat cu aducerea de alimente și medicamente pentru tatăl său. Este posibil ca acest lucru să se fi întâmplat pentru ca familia Iliescu să mai scutească din costurile deplasării de la București, mai ales că cei trei (Ionel, Lenuța și Adela) își închiriau o singură cameră la Târgu Jiu, unde rămâneau peste noapte.
Mărturii rare din arhive și din declarațiile martorilor
Nicolae Ceaușescu a fost închis la Târgu Jiu între 1943 și 1944, fiind eliberat în aceeași zi în care Dej a evadat. Stelian Tănase scrie în volumul ”Repertoarul amorului”, că Elena Petrescu l-a vizitat pe Nicolae la Doftana, la Caransebeș sau Târgu Jiu, închisorile prin care acesta a trecut. Tânăra a ținut cu dinții de relația pe care a avut-o cu Nicolae, cu o mică mențiune: ei i s-a reproșat că a ”fost ocupată” cu soldații germani în perioada războiului.
”În anul 1944, odată cu ieșirea din lagăr al lui Ceaușescu, cei doi devin nedespărțiți. Lenuței Petrescu i s-a reproșat că nu a activat în anii războiului și s-a ocupat mai mult de militarii germani. Avea o reputație cam șifonată”, scrie Stelian Tănase.
Elena Ceaușescu a practicat cea mai veche meserie din lume?
Și Lavinia Betea se apleacă asupra acestei perioade, în care Elena Ceaușescu ar fi fost mult prea apropiată de soldații germani, în ciuda convingerilor sale politice.
”Altă etapă nedesluşită din tinereţea Elenei Ceauşescu durează din noiembrie 1939 până în august 1941. Conform chestionarului de cadre, n-avea atunci de lucru. Din ce-a trăit, nu se ştie. Căci nefiind măcar membră a PCdR, e greu de crezut că Ajutorul Roşu a salarizat-o şi pe ea. Presupunerile asupra resurselor sale de trai, preluate şi de istorici, au mers până la ipoteza prostituţiei.
Bârfa a fost colportată după 1990 de înşişi fraţii lui Nicolae Ceauşescu. Printre colegii de detenţie şi chiar din boxa acuzaţilor, fostul general de Securitate Andruţă Ceauşescu îşi învinuia exclusiv cumnata de tragedia familiei şi de tot răul României. A povestit şi ziariştilor o compromiţătoare întâmplare.
Vrând să-şi viziteze viitoarea cumnată, care locuia cu Adela într-o cameră închiriată în Bucureşti, le-a găsit petrecând, dezbrăcate, cu doi soldaţi germani”, se arată în volumul Viața lui Ceaușescu.
Nu există surse istorice care să confirme relația dintre Ion Iliescu și Elena Ceaușescu înainte de finalul celui de-Al Doilea Război Mondial ci doar relatări publicistice.
Episodul șocant: Elena Ceaușescu și schimbarea hainelor în fața lui Ion Iliescu
Pentru că era perceput ca un copil, Ion Iliescu nu avea vreo problemă să împartă camera sau chiar patul Elena Ceaușescu și cu viitoarea cumnată, Adela. O relatare a vremii indică faptul că fetele ”se schimbau în fața lui Ionel” care în acel moment avea în jur de 12 ani.
”Oricum, tânărul Ceauşescu nu se putea plânge că nu-l vizita nimeni. Lucrând acum în afara lagărului, beneficia de mai tihnite revederi cu Lenuţa. După doi ani de şomaj, fata se angajase „repasatoare“. Avea şi „activitate politică“ – după cum menţionează în chestionarul de cadre – căci a dus „colete la Târgu-Jiu“ fratelui şi viitorului soţ. La drum spre Tg.-Jiu porneau în mici grupuri de trimişi cu ajutor de la partid, pentru unii sau alţii din lagăr.
Statornice prietene şi viitoare cumnate, Lenuţa şi Adela înnoptau în aceeaşi odaie închiriată. Se întâmpla, uneori, să le însoţească şi adolescentul Ion Iliescu. Mergea la Tg.-Jiu să-şi viziteze tatăl. „Nu ne jenam de Ionel să ne dezbrăcăm seara; era şi el acolo, băiat în pantaloni scurţi“, ar fi povestit Elena Ceauşescu, după mulţi ani, altor tovarăşe cu funcţii”, a mai scris Lavinia Betea.
Cum a fost interpretat ulterior de cercetători și istorici
Episodul în sine nu are o valoare istorică propriuzisă, însă poate completa imaginea despre legătura pe care Ion Iliescu o avea cu familia Ceaușescu. După Revoluție, Ion Iliescu a pozat în permanență în disident, în ciuda faptului că familia lui a pus bazele comunismului în România.
Cum au evoluat relațiile dintre Ion Iliescu și familia Ceaușescu după anii ’50
Anii ’50 îl găsesc pe Ion Iliescu în postura ”tinerilor de prespectivă” din Uniunea Tineretului Comunist (UTC). Venirea comuniștilor la putere i-au deschis o perspectivă nesperată tânărului, care la 20 de ani putea să-și asume convingerile politice.
După 1955, Ion Iliescu a început să urce rapid în ierarhie ajungând membru al Comitetului central al UTC și apoi secretar general al CC al UTC.
Venirea lui Ceaușescu la putere, în 1965, a reprezentat o nouă gură de oxigen pentru cariera lui Iliescu. El a fost numit responsabil cu propaganda și tineretul.
Rivalități și tensiuni în partid
Problema tânărului Ion Iliescu era legată de faptul că avea mare succes la oameni și o carismă aparte. El reprezenta imaginea comunistului de stil nou, o reală amenințare pentru ambițiile familiei Ceaușescu de a controla totul.
De ce s-a rupt legătura definitiv
Decăderea lui Ion Iliescu a început în anii ’70, când Ceaușescu a impus o linie ideologică mai dură, inspirată din modelul nord-coreean. Iliescu avea, la acea vreme, o altă viziune asupra societății, fiind mai degrabă deschis spre cultură și modernitate.
Interesant este că Elena Ceaușescu a fost cea care l-a acuzat prima pe ”Ionel” de lipsă de loialitate și ”atitudini intelectualiste”. Drept urmare, el a început să fie marginalizat treptat, fiind mutat în provincie (Iași, Timișoara), în poziții fără vreo influență reală.
Ce a zis Elena Ceaușescu despre Ion Iliescu înainte să fie condamnată la moarte
Dincolo de episodul din copilărie, relația dintre Ion Iliescu și Elena Ceaușescu a fost mai degrabă una de antipatie și suspiciune. În unele interviuri acordate după Revoluție, Iliescu a vorbit cu reținere despre familia Ceaușescu și a lăsat să se înțeleagă că Elena a fost factorul decisiv în radicalizarea și izolarea regimului în România. Tot ea ar fi fost cea care l-a convins pe dictator că Iliescu ar reprezenta un real pericol.
În realitate, Elena nici nu greșea foarte mult. La mijlocul anilor ’80, Ion Iliescu a fost prins în câteva consiprații care vizau înlăturarea de la putere a familiei Ceaușescu. Există rapoarte ale CIA care vorbesc despre Iliescu drept un posibil înlocuitor al lui Nicolae Ceaușescu, însă din 1984-1985.
Tot cam în acea perioadă, Ion Iliescu a compus o scrisoare împotriva regimului, care ar fi trebuit să fie difuzată la radio Europa Liberă. Aceasta i-a fost înmânată lui Virgil Măgureanu, profesor la la Academia Ștefan Gheorghiu, însă mesajul n-a mai ajuns niciodată la redacția postului de radio.
Înainte să fie executată, Elena Ceaușescu a avut o replică ce a rămas consemnată în Dosarul Revoluției. ”Vezi, Nicule, ți-am zis să-l termini”, a fost fraza pe care Elena Ceaușescu a rostit-o la data de 25 decembrie 1989, în timpul procesului de la Târgoviște. Soția dictatorului făcea referire la Ion Iliescu sau Ionel, așa cum îl cunoscuse în 1942, când își schimba lenjeria în fața lui, fără să știe ce avea să urmeze.