Procesul de analiză al Curții Constituționale privind legea care modifică pensiile magistraților se apropie de un moment decisiv, susține Kelemen Hunor. Liderul UDMR consideră că nu mai există motive obiective pentru noi amânări și că judecătorii constituționali ar trebui să se pronunțe la următorul termen stabilit. Declarațiile vin într-un context tensionat, în care subiectul pensiilor speciale continuă să provoace reacții puternice în spațiul public.
Kelemen Hunor: decizia CCR privind pensiile magistraților trebuie să vină
Invitat la Euronews România, Kelemen Hunor a afirmat că speră ca data de 11 februarie să fie momentul în care Curtea Constituțională va lua o decizie finală privind legea pensiilor magistraților. El a amintit că, la termenul anterior, hotărârea a fost amânată din cauza unor documente și studii suplimentare, dar acest argument nu mai poate fi folosit la nesfârșit.
„Nu cred că se poate amâna foarte mult timp. Săptămâna trecută au amânat că au mai primit nişte studii, documente, aşa am înţeles eu, dar vreau să cred că în februarie, la următorul termen, se dă o decizie, fiindcă nu mai pot să inventeze nimic.
Din acest punct de vedere, într-adevăr, este o reformă, fiindcă, da, e reforma promisă şi, dincolo de promisiuni, guvernarea dă un semnal că se poate guverna mai drept şi mai corect. Şi asta este important, fiindcă taxele crescute, accizele crescute, inflaţia au redus puterea de cumpărare şi oamenii simt această povară şi nu poţi să spui în continuare legitim că vrei să faci reduceri de cheltuieli dacă pe partea cealaltă nu reuşeşti să operezi aceste reduceri.
Fiindcă aşa putem ţine un echilibru, aşa putem să reducem cheltuielile statului şi să dăm, cel puţin peste un an, peste doi ani, mai mult cetăţeanului. Că asta ar fi ideea, să dai mai mult cetăţeanului. (…) Şi aşteptăm decizia CCR”, a declarat Kelemen Hunor, luni seara, conform Agerpres.
Reforma pensiilor, semnal politic pentru reducerea cheltuielilor
Liderul UDMR a subliniat că modificarea pensiilor magistraților reprezintă mai mult decât o simplă ajustare legislativă. În opinia sa, este un semnal politic important, care arată că statul este dispus să aplice principiul echității și să reducă cheltuielile acolo unde este necesar, mai ales într-un context economic dificil.
Creșterea taxelor, accizelor și inflației a afectat puterea de cumpărare a populației, iar guvernarea trebuie să demonstreze că eforturile cerute cetățenilor sunt dublate de măsuri reale de eficientizare a aparatului de stat.
Ce se întâmplă cu pensiile militarilor
În același context, Kelemen Hunor a vorbit și despre situația pensiilor militarilor, precizând că există un proiect în lucru. El a explicat că detaliile tehnice țin de miniștrii Apărării și Internelor, care au primit recent sarcina de a accelera pregătirea unei legi ce vizează atât zona militară, cât și administrația publică.
„Sigur că se pregăteşte şi cealaltă lege, pe pensionarea în zona militară. Aici, cei doi miniştri – ai Apărării şi de Interne – pot da detaliile, fiindcă săptămâna trecută, dacă am înţeles bine, au primit de la premier sarcina de a pregăti un proiect şi în administraţia locală şi centrală.
Trebuie să vedem în acest an care sunt acele instituţii ce trebuie comasate, desfiinţate, companiile care nu funcţionează, unde putem să facem, să operăm reduceri. De ce trebuie să aibă Avocatul Poporului birouri în judeţe, de exemplu?
De ce trebuie să aibă Protecţia Consumatorului la centrala din Bucureşti angajaţi cu sutele, fiindcă protecţia consumatorului trebuie să faci în teritoriu, nu în Bucureşti, în centrală. Şi poţi să dai multe, multe astfel de exemple unde putem reduce, putem restructura aparatul central şi aparatul bugetar local”.
Restructurarea aparatului de stat, pe agenda guvernului
Potrivit lui Kelemen Hunor, analiza actuală nu se limitează doar la pensii, ci vizează o evaluare amplă a instituțiilor publice. Sunt luate în calcul comasări, desființări și restructurări atât la nivel central, cât și local, acolo unde eficiența este scăzută și cheltuielile sunt nejustificate.
El a arătat că discuțiile pe această temă au loc de mai multe luni și sunt coordonate de vicepremieri și miniștrii implicați, menționând rolul important al Oanei Gheorghiu în acest proces de coordonare guvernamentală.
Investițiile publice și rolul PNRR
Liderul UDMR a subliniat că, în paralel cu reducerile de cheltuieli, investițiile publice trebuie să continue, inclusiv cele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru a menține economia în funcțiune.
„Da, ea răspunde pe partea asta, au fost întâlniri la Guvern şi sper că la un moment dat vor veni cu nişte propuneri în coaliţie şi coaliţia va asuma ceea ce este de asumat. Investiţiile trebuie să meargă mai departe, inclusiv pe PNRR, fiindcă investiţiile publice totuşi ţin economia în mişcare”, a mai spus el.
O coaliție complicată, cu interese și ideologii diferite
În final, Kelemen Hunor a descris funcționarea actualei coaliții de guvernare ca fiind una dificilă, având în vedere numărul mare de actori implicați și diferențele ideologice dintre partide. El a subliniat că armonizarea intereselor legitime nu este un proces simplu.
Conform spuselor sale, coaliţia este „tot timpul complicată”, fiind compusă din cinci actori, fiecare cu propriile priorități și viziuni politice.
„Şi să armonizezi toate aceste diferenţe ideologice, interese legitime nu e foarte uşor”, a completat liderul UDMR.