Cum și-au bătut joc de banii publici Primăria Capitalei și STB SA. Povestea absurdă a unei achiziții de milioane de lei, bani aruncați pe apa sâmbetei după ce instituțiile din Capitală s-au sabotat reciproc
În timp ce Primăria Capitalei caută cu disperare bani, STB își bate joc de milioanele de lei, primite ca subvenție. Este și cazul autobuzelor supraetajate folosite pentru traseul turistic din București. Povestea acestor autobuze nu este doar o poveste a risipei banului public, dar și o poveste a modului în care instituțiile se sabotează reciproc.
Cazul autobuzelor supraetajate sau cum a irosit STB-ul un contract de milioane
Totul începe în martie 2022. Consiliul de Administrație al STB mandatează conducerea executivă a societății să analizeze oportunitatea închirierii unor autobuze de tip double-deck pentru desfășurarea programului Bucharest City Tour. E vorba de linia turistică din centrul Capitalei ce funcționa în perioada mai – octombrie și care era operată de mai multe autobuze cu etaj începând cu anul 2011.
Timp de 11 ani deservirea acestei linii turistice a fost făcute cu autobuze închiriate de la CT Bus, compania de transport public din Constanța, care avea în dotare celebrele autobuze cu etaj din timpul mandatului lui Radu Mazăre. În timp însă, costurile cu închirierea lor au continuat să crească de la an la an, fără a oferi însă un plus de confort și calitate. În aceste condiții, STB decide să studieze piața și să vadă cât ar costa să închirieze autobuze similare de la o altă companie.
Aici apar primele dificultăți, pentru că este nevoie de anunțuri repetate în SEAP și chiar de informări transmise direct către ofertanți potențiali pentru a obține o ofertă de preț. Abia după patru luni, în iulie, apare o firmă cu o ofertă de preț. Este vorba de autobuze Volvo, fabricate în 2012. Prețul pentru închirierea unui autobuz este de 5.000 – 6.000 euro pe lună sau până la 40.000 de euro pe an. Cumpărarea unui autobuz costa STB între 55.000 și 60.000 de euro.
În aceste condiții, STB își dă seama că în loc să închirieze un autobuz pentru două sezoane turistice, circa 30.000 euro pe sezon, mai bine cumpără autobuzul. În aceste condiții, Direcția Comercială a STB decide că soluția optimă este achiziționarea a șase autobuze cu etaj pentru reluarea curselor turistice. Achiziționarea autobuzelor avea să fie făcută din fondurile proprii ale STB-ului.
„Având în vedere cele prezentate cu privire la analiza de piață, (…), pentru reluarea şi continuarea proiectului Bucharest City Tour, propunem achiziționarea prin investiții din surse proprii a 6 vehicule second hand de tip supraetajat care să efectueze traseul turistic, închirierea anuală a acestor vehicule generând costuri foarte mari comparativ cu achiziționarea”, se arată în nota de fundamentare a achiziției emise de către comisia amintită.
Câți bani a dat STB-ul pe cele 6 autobuze
Achiziția este aprobată de Consiliul de Administrație și ulterior de către Adunarea Acționarilor, STB urmând să achite 360.000 euro, sau peste 2,1 milioane lei cu TVA, pentru cele șase autobuze cu etaj. Anunțul de achiziție apare și în SEAP, în septembrie 2022, deci la 9 luni de la decizia de achiziție. Caietul de sarcini este făcut de așa natură încât să includă și autobuzele Volvo ale singurei firme care a răspuns la cererile de ofertă ale STB-ului.
Concret se precizează că sunt acceptate și autobuze second-hand, dar nu mai vechi de anul 2012 – chiar anul de fabricație al autobuzelor ofertate anterior. În plus, autobuzele trebuiau să fie omologate RAR și să fie înmatriculate pentru a circula în România.
La patru zile după publicarea anunțului de achiziție în SEAP, aceeași firmă care venise cu singura ofertă, SC Transtrade SRL din Lupeni, Harghita, depune singura oferă pentru furnizarea celor 6 autobuze. Prețul oferit este aproape de prețul maxim oferit în urmă cu câteva luni: 359.500 de euro (practic cu mai puțin de 100 de euro sub prețul maxim de 60.000 de euro).
La finalul lunii octombrie este semnat contractul de achiziție cu firma din Lupeni, însă autobuzele nu pot fi preluate imediat pentru că în acel moment nu erau încă înmatriculate, două dintre ele erau în proces de vopsire și alte două aveau geamurile și parbrizele sparte, și necesitau înlocuire. E nevoie de două acte adiționale pentru prelungirea contractului în cauză, însă, la finalul lunii februarie, STB își primește cele șase autobuze.
Se împlinea astfel aproape un an de la decizia de achiziție și până la finalizarea efectivă a procesului. În 27 februarie 2023 autobuzele erau înregistrate în evidența contabilă, și STB estima că până la finalul anului își va amortiza o parte din investiție, mai exact că va obține peste 360.000 lei.
Din păcate pentru STB, acesta avea să fie doar începutul unui episod la limita absurdului.
Cum începe calvarul pentru STB
La câteva zile după înregistrarea autobuzelor în contabilitate, STB solicită Primăriei București înființarea unei linii de transport turistic. „Având în vedere necesitatea promovării obiectivelor turistice ale municipalității, vă rugăm să aprobați înființarea unei linii de transport turistic cu autobuze tip double decker în Municipiul Bucureşti, pe traseul: (…), prin emiterea unei HCGMB”, se arată în adresa STB.
În aceeași adresă STB cerea abrogarea vechilor hotărâri ale Consiliului General, din anul 2009 și apoi din 2017, prin care fusese înființată linia turistică inițial. Motivul consta în faptul că prin cele două hotărâri Municipiul București aproba operarea acestui traseu de către Regia Autonomă de Transport Bucureşti – RATB. Din anul 2018 însă regia autonomă a fost transformată în societate pe acțiuni – STB SA – acționarii fiind Municipiul București și Județul Ilfov, STB devenind operator regional de transport.
În această situație, la 17 martie, STB cere Primăriei Capitalei înființarea liniei turistice, iar o săptămână mai târziu, printr-o altă adresă, cere eliberarea licențelor de traseu pentru cele „6 ture prestate cu autobuze marca Volvo Urbis”. Adresele ajung și la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti – Ilfov (TPBI) – structura legală în cadrul căreia cooperează autoritățile din București și Ilfov pentru furnizarea serviciilor de transport public.
În două săptămâni, ADITPBI le răspunde celor din STB spunând că „înființarea unei linii turistice excede atât competențelor ADITPBI acordate prin mandatul expres al asociaților (unități administrativ teritoriale), cât și prevederilor Contractului de delegare a gestiunii serviciului public de transport local de călători”, subliniind faptul că „serviciile de transport turistic nu fac parte din sfera serviciilor de transport public local de persoane”.
Altfel spus, atunci când RATB a fost transformată în STB și când autoritatea a ajuns la ADITPBI, serviciile turistice au fost uitate din contractele de delegare. Practic, prin această modificare, STB nu mai decidea de capul ei pe unde circulă, societatea fiind doar un operator care execută ordinele ADITPBI. Iar Asociația a transmis clar că traseele turistice nu fac parte din sfera serviciilor de transport public local de persoane, singurele servicii care apar în contractul de delegare.
Cu aceste prime răspunsuri în mână, conducerea STB apelează la Ministerul Transporturilor pentru rezolvarea blocajului. Nu e clar ce spera să obțină din acest demers, în condițiile în care transportul public este reglementat de către autoritățile locale. În aprilie înaintează o adresă către MTI, Direcția Transport Rutier, prin care solicită o soluție pentru rezolvarea blocajului legal.
Nici până în ziua de astăzi STB nu a primit un răspuns din partea Ministerului Transporturilor.
STP, Primăria și Ilfovul: sau cum se sabotează instituțiile locale
La finalul lunii mai, deci la trei luni de la finalizarea achiziției autobuzelor, Consiliul General al Municipiului Bucureşti emite o HCGMB pentru împuternicirea expresă a ADITPBI de a emite licențele de traseu pentru linia turistică din Capitală. Înarmată cu această decizie, conducerea STB merge cu o nouă adresă la ADITPBI prin care solicită „să ne eliberați licentele de traseu
pentru 6 autobuze deținute de STB SA pentru prestarea liniei turistice Bucharest City Tour”.
ADITPBI transmite că pentru a putea face acest lucru trebuie să obțină întâi mandatul de la toți cei 41 de membri – UAT-uri ce fac parte din Asociație, dar și să-și modifice documentele statuare, în sensul introducerii noii competențe privind emiterea de licențe pentru traseele turistice. Acest lucru se întâmplă relativ repede, însă deja se ajunsese în luna iulie a anului.
Odată făcute aceste modificări, ADITPBI nu poate pur și simplu autoriza STB să opereze liniile turistice, ci se întoarce la Primăria Capitalei și cere emiterea unei hotărâri privind înființarea liniei turistice „Bucharest City Tour”. Practic Asociația a cerut Primăriei să înființeze linia turistică, pentru că HCGMB-ul din mai se referea doar la acordarea de licențe.
Adresa Asociației către Primăria Capitalei a fost emisă în 12 iulie 2023. Primăriei avea însă să-i ia încă circa șapte luni pentru finalizarea raportului de specialitate, necesar pentru completarea și modificarea Hotărârii CGMB din mai 2023.
„Astfel, abia în anul 2024, Direcţia Transporturi din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti a întocmit Raportul de specialitate nr. DT 32468/23.02.2024 pentru modificarea HCGMB nr. 184/29.05.2023 privind împuternicirea expresă a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public Bucureşti – Ilfov, de a emite licenţele de traseu pentru Linia Turistică ,,Bucharest City Tour”, în sensul înființării şi anexării liniei de transport turistic numită Bucharest City Tour”, se arată într-un raport al Curții de Conturi din iulie 2025.
Achiziția STB-ului, îngropată la Primărie
Cu noul raport finalizat speranțele celor din STB pentru finalizarea aprobărilor cresc. Ne aflăm în martie 2024, la doi ani de la începerea procesului de achiziție, și STB trimite Primăriei Capitalei o nouă adresă prin care solicită „urgentarea demersurilor” de aprobare a liniei turistice. STB menționează chiar că se apropie sezonul turistic și vrea să aibă traseul turistic pregătit.
Până la finalul anului nu avea să se întâmple nimic.
În 2025, STB revine cu adrese atât către PMB și ADITPBI pentru emiterea licențelor pentru linia turistică. Primește răspuns însă doar de la ADITPBI, care spune că HCGMB din mai 2023 trebuie completată cu articolele privind înființarea propriu-zisă a liniei turistice, regulament, politica tarifară, etc. În luna următoare, STB revine cu adrese către cele două instituții, de această dată solicitările Societății includ și propuneri pentru articolele ce ar trebui să fie incluse în noua hotărâre de consiliu.
De această dată niciuna dintre cele două instituții nu-i mai răspunde.
În martie 2025, la trei ani de la demararea achiziției autobuzelor, STB cere printr-o adresă către PMB să-i comunice o dată estimativă privind aprobarea traseului turistic.
Până în luna iulie nu exista nicio hotărâre din parte Consiliului General privind aprobarea liniilor turistice.
Câți bani a pierdut STB cu cele 6 autobuze
Raportul Curții de Conturi din luna iulie menționează că STB nu a respectat principiul eficienței în condițiile în care s-a angajat la achiziționarea celor 6 autobuze fără a avea întâi autorizațiile pentru traseul turistic.
„Achiziția celor 6 vehicule supraetajate pentru traseul turistic s-a făcut înainte ca pe raza Municipiului București să fie înființată și aprobată o linie de transport turistic prin emiterea unei noi hotărâri de către CGMB, care să fie operate de STB SA”, se arată în documentul citat.
Curtea menționează că, la trei ani de la achiziționarea autobuzelor, acestea nu au fost utilizate în scopul pentru care au fost cumpărate. Dacă STB a greșit cumpărând autobuzele înaintea obținerii autorizațiilor, e clar că apoi Societatea s-a confruntat cu întârzierile cauzate, în special la nivelul Primăriei și Consiliului General, adică acționarul principal al STB.
În acest timp, după cum menționează documentul citat, STB a reușit să facă bani din închirierea acestor autobuze doar ocazional: în anul 2024, timp de o oră unei persoane fizice, pentru suma de 1,600 lei, și apoi în 2025 de două ori unor firme, de la care a încasat circa 8500 lei.
Raportul Curții subliniază însă că STB a cheltuit peste un milion de lei cu întreținerea și menținerea în stare funcțională a celor 6 autobuze din momentul achiziției.
„Ineficienta utilizării fondurilor este cuantificată prin efectuarea unor cheltuieli după achiziționarea celor 6 autobuze Double-Deck, în valoare totală de 1.125.494 lei (din care: 497.458 lei în anul 2023, 554.361 lei în anul 2024 și 73.765 lei în anul 2025 până la data prezentei verificări), având corespondentă în veniturile obținute (întâmplător) de numai 9.851 lei (din care: 1.389 lei în anul 2024 şi 8.462 lei în anul 2025)”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Astfel, pierderile totale ale STB și, implicit, ale Primăriei Capitalei, se ridică la peste 3,2 milioane lei. În anul 2025, STB a avut aprobat un buget cu venituri de 1,8 miliarde lei, din care 1,5 miliarde au reprezentat subvenția de la stat, plătită de Primăria Capitalei.