Cinci state europene, alături de Japonia, au transmis printr-o declarație comună că sunt pregătite să contribuie la securizarea Strâmtorii Ormuz. În același timp, premierul japonez Sanae Takaichi este așteptată joi la Casa Albă, potrivit news.ro.
Cele cinci puteri europene – Franța, Germania, Italia, Țările de Jos și Regatul Unit – au anunțat împreună cu Japonia că vor acționa pentru stabilizarea piețelor de energie și și-au exprimat disponibilitatea de a participa la „eforturi adecvate” pentru garantarea navigației sigure prin Strâmtoarea Ormuz, conform relatărilor Reuters și AFP.
„Ne declarăm pregătiți să sprijinim inițiativele necesare pentru asigurarea tranzitului în siguranță al navelor prin această zonă”, se arată în comunicatul comun. De asemenea, documentul salută implicarea statelor care contribuie deja la pregătirea acestor măsuri.
În aceeași declarație, cele șase țări – dintre care cinci fac parte din G7 – condamnă acțiunile Iranului și cer autorităților de la Teheran să le oprească imediat.
„Denunțăm ferm atacurile recente ale Iranului asupra navelor comerciale neînarmate din Golf, loviturile asupra infrastructurii civile, în special asupra instalațiilor petroliere și de gaze, precum și blocarea de facto a Strâmtorii Ormuz de către forțele iraniene”, se mai precizează în document.
Regatul Unit a anunțat anterior că lucrează, împreună cu parteneri europeni, state din Golf și Statele Unite, la un plan pentru reluarea traficului maritim în această zonă strategică.
Blocarea aproape completă a strâmtorii de către Iran – rută prin care trece aproximativ o cincime din producția mondială de petrol, dar și cantități importante de gaz natural lichefiat – a provocat o creștere accentuată a prețurilor la energie, cu efecte la nivel global. Agenția Internațională a Energiei a eliberat 400 de milioane de barili din rezervele strategice pentru a calma piața și a anunțat că este pregătită să pună la dispoziție și alte cantități, dacă va fi nevoie.
În ultimele zile, Iranul a permis tranzitul unor nave aparținând țărilor considerate prietene, avertizând însă că va bloca navele provenite din state pe care le consideră ostile.
Organizația Maritimă Internațională desfășoară la Londra o reuniune de urgență pe durata a două zile, cu scopul de a identifica soluții concrete pentru securizarea zonei, unde aproximativ 20.000 de marinari sunt blocați pe circa 3.200 de nave.
Această declarație comună vine după ce Donald Trump a cerut sprijin pentru redeschiderea strâmtorii, însă solicitarea sa a fost respinsă, fapt care l-a nemulțumit, determinându-l ulterior să afirme că nu mai are nevoie de ajutor.
Ministrul apărării din Estonia a declarat că este dispus să discute cu Statele Unite despre o posibilă contribuție a țării sale în conflictul cu Iranul, potrivit Politico.
Într-un interviu acordat marți seară, Hanno Pevkur a spus că urmează să se întâlnească cu oficiali americani, inclusiv cu un consilier adjunct pentru securitate națională de la Casa Albă, precum și cu alți lideri din domeniul apărării.
„Suntem deschiși dialogului”, a afirmat oficialul eston, devenind astfel primul reprezentant de rang înalt din Europa care își exprimă disponibilitatea de a sprijini Statele Unite.
Acesta a precizat că nu a existat o solicitare directă din partea Washingtonului către Tallinn, însă apelul general adresat aliaților NATO l-a determinat să ia în calcul această posibilitate.
„Atunci când președintele face o astfel de declarație, este important să fim cel puțin deschiși la discuții pentru a vedea ce putem face împreună în această situație”, a adăugat Pevkur.
El a menționat că Estonia ar putea contribui cu expertiza sa în domeniul deminării, utilă în contextul informațiilor potrivit cărora Iranul ar fi plasat mine în Strâmtoarea Ormuz.
Totuși, oficialul a subliniat că astfel de operațiuni ar necesita existența unui armistițiu.
Casa Albă a solicitat sprijinul aliaților pentru a ajuta la securizarea strâmtorii, după atacurile Iranului asupra petrolierelor din zonă.
Statele europene au fost însă reticente și au refuzat implicarea militară, iar Trump a reacționat critic, sugerând că SUA ar putea reconsidera apartenența la NATO. Alianța este însă una defensivă și nu obligă membrii să participe la acțiuni militare ofensive inițiate de un stat membru.
Germania, Franța, Spania, Canada și Australia au respins ferm ideea de a participa militar la securizarea zonei, în timp ce alte state, precum Japonia, au adoptat o poziție mai rezervată, analizând dacă o eventuală implicare ar respecta legislația internă.
Reținerea aliaților este explicată și prin faptul că administrația americană nu s-a consultat cu aceștia înainte de declanșarea conflictului, dar și prin tensiunile acumulate în relațiile diplomatice din ultima perioadă.
Pevkur a declarat că nu mai este utilă analizarea trecutului și că accentul trebuie pus pe găsirea unei soluții pentru situația actuală.
Președintele Finlandei a sugerat că Europa ar putea lua în calcul sprijinul, în schimbul unei implicări mai consistente a SUA în sprijinirea Ucrainei.
La rândul său, premierul Spaniei a descris conflictul din Iran drept „unilateral” și a avertizat că acesta ar putea afecta ordinea internațională.
„Este esențial să rămânem uniți, deoarece Rusia încearcă de mult timp să ne dezbine”, a concluzionat Pevkur.