În plin context de război și tensiuni globale, China își dezvăluie strategia maritimă: portavioane, submarine și alianțe internaționale pentru a-și consolida puterea pe oceane.
China trebuie să participe activ la guvernanța globală a oceanelor, să apere neclintit drepturile și interesele sale maritime și să promoveze dezvoltarea și consolidarea Alianței Internaționale a Porturilor, parte a inițiativei Centura şi Drumul, sunt principalele direcții ale noii strategii maritime chineze, prezentate de președintele Xi Jinping la cea de-a șasea reuniune a celei de-a 20-a Comisii Centrale pentru Probleme Financiare și Economice, pe 1 iulie 2025.
China are cea mai mare flotă de război din lume, cu 15 nave peste marina SUA
Motivul pentru care acest lucru a devenit cunoscut abia acum este că reuniunea a fost închisă pentru public, iar la Beijing s-a considerat că acum, în plin război în Iran, în care este implicată marea rivală SUA, a venit momentul ca lumea să fie informată despre ambițiile Chinei. Canalul prin care informaţiile să ajungă la public a fost ales şi el cu grijă. Cuvintele lui Xi Jinping au fost publicate pentru prima dată luni, în revista Qiushi, principala revistă de propagandă a Partidului Comunist Chinez (PCC).
Qiushi („În căutarea adevărului”), o publicaţie bilunară editată de Școala Centrală a Partidului și de Comitetul Central, prezintă un interes deosebit pentru sinologi și cercetători chinezi, deoarece oferă indicii privind direcția generală a politicii PCC și adesea anticipează viitoarele strategii ale Chinei în probleme de importanță națională și internațională.
Conform celor scrise aici, în discursul său, preşedintele Xi a anunțat crearea unei versiuni maritime a Inițiativei „Centura și Drumul”, chiar dacă China, principalul exportator mondial, se confruntă cu provocări tot mai mari pe rutele maritime globale de la Strâmtoarea Hormuz până în Panama. Principalul rival sunt Statele Unite, care au încă cea mai puternică forță navală, dar acest lucru începe să se schimbe. Presa occidentală scria toamna trecută că Partidul Comunist Chinez comandă acum cea mai mare marină din lume, cu 234 de nave de război, comparativ cu 219 în SUA. Ascensiunea economică explozivă a Chinei se bazează în primul rând pe mare. China găzduiește șapte dintre cele mai aglomerate zece porturi din lume, cruciale pentru lanțurile globale de aprovizionare.
China are doar trei portavioane operaţionale
Pe măsură ce ambițiile Beijingului au crescut, la fel a crescut și arsenalul său de nave, dar și încrederea în revendicarea Mării Chinei de Sud și nu numai. Sub președintele Xi Jinping, China dorește în mod clar să domine oceanele, dar rămâne întrebarea dacă va reuși. Totuşi, încă există limite. China are doar trei portavioane operaționale și un numă semnificativ mai mic de submarine decât Statele Unite, şi despre care analiștii susţin că nu sunt la fel de sofisticate și sunt construite în mare parte pentru a opera în apele puţin adânci ale Mării Chinei de Sud.
De aceea, într-un comentariu editorial din Qiushi se subliniază: „Secolul XXI este secolul oceanului; cine cucerește oceanul cucerește viitorul. Țara noastră este una dintre primele din lume care utilizează oceanul, iar întreprinderile noastre maritime se confruntă în prezent cu cea mai bună perioadă de dezvoltare din istorie, cu un potențial enorm pentru dezvoltarea economiei maritime.
Prin urmare, trebuie să implementăm cu rigurozitate importantele expuneri ale secretarului general Xi Jinping privind construirea puterii maritime, să ne aliniem și mai mult gândirea și acțiunile la deciziile și planurile Comitetului Central al Partidului, să continuăm spiritul inițiativei istorice, să obținem în mod constant rezultate noi în dezvoltarea de înaltă calitate a economiei maritime și să continuăm să contribuim la modernizarea Chinei”.
Ceele şase directive trasate de Xi Jinping
China revendică aproximativ trei milioane de kilometri pătrați din Marea Chinei de Sud, iar în strategia sa maritimă, Xi Jinping a evidențiat șase sarcini-cheie: „consolidarea designului de top și sprijinului politic”, „îmbunătățirea capacităților independente de inovare în știința și tehnologia maritimă”, „consolidarea, optimizarea și extinderea industriei maritime”, „întărirea planificării generale pentru golfurile principale”, „consolidarea protecției mediului ecologic marin” şi „implicarea profundă în guvernanța globală a oceanelor”.
Xi a subliniat că „oceanul este o locație strategică pentru dezvoltarea de înaltă calitate” și că „o economie maritimă dezvoltată reprezintă un sprijin important pentru construirea puterii maritime chineze”. El a afirmat, de asemenea, că „istoria lumii moderne arată clar că ascensiunea marilor puteri este întotdeauna legată de statutul lor pe oceane și susținută de o economie maritimă puternică; o națiune modernă și puternică este inevitabil o putere maritimă”.
Xi s-a lăudat că China a dobândit capacitatea de a construi portavioane, mari transportoare de gaz natural lichefiat (LNG) și mari crucişătoare, menționând: Fujian, primul portavion chinez cu catapultă electromagnetică; Yuanhai Oasis, prima navă LNG mare chineză care folosește oțel Invar produs pe plan intern; și Aida Magic City, primul mare crucişător construit în China.
Liderul chinez a anunțat că este necesar să se promoveze construirea Alianței Portuare Internaționale „Centura și Drumul” și să se îmbunătățească mecanismele de cooperare cu țările de-a lungul Drumului Maritim al Mătăsii, precum și „să se creeze mai multe proiecte de cooperare reciproc avantajoase și cu beneficii multiple, precum și să se promoveze partajarea resurselor marine și urmărirea comună a prosperității maritime între toate țările. În cele din urmă, să fie dezvoltat şi noul coridor terestru-marin din vest”.
95% din comerţul Chinei se desfăşoară pe cale maritimă
Pentru China, o marină puternică este esențială, deoarece aproximativ 95% din importurile și exporturile sale de marfă se desfășoară pe mare. De aceea, Xi și-a încheiat discursul afirmând că „asigurarea securității căilor maritime, o flotă comercială competitivă la nivel internațional și un sistem de noduri portuare capabil să răspundă riscurilor neprevăzute oferă o bază mai solidă pentru protejarea intereselor naționale de peste mări”.
Într-un ton similar a încheiat și comentatorul revistei Qiushi: „În ultimii ani, de la navele de cercetare oceanografică și spargătoarele de gheață polare pe vastele mări albastre, până la submarinele Fendouzhe și Haidou-1 la adâncimi de 10.000 de metri, inovațiile tehnologice au oferit o bază puternică pentru realizarea visurilor noastre maritime”.
Articolul vine în contextul în care războiul din Iran a dus la închiderea Strâmtorii Ormuz, pe unde trece 20% din exporturile globale de petrol. De asemenea, marina SUA a întâmpinat dificultăţi în a gestiona mai multe probleme de funcţionalitate de pe cel mai mare portavion din dotare, USS Gerald Ford, un incendiu masiv scoţându-l practic din ecuaţia luptelor, astfel că US Navy a decis retragerea sa în insula Creta.